vineri, 1 octombrie 2010

Somnambulismul

Somnambulismul este una dintre cele mai vechi tulburari ale somnului descrise in loteratura de specialitate, datorita aspectului sau clinic inconfundabil, fiind cunoscuta si sub numele de mersul in somn, deambularile nocturne, automatisme semideliberate, lunatec etc.
Tulburarea este mai mult frecventa la copii decat la adolescenti si adulti. Teoretic, poate sa apara imediat dupa ce copilul a inceput sa merga, dar practic apare la copiii cu varste cuprinse ntre patru si opt ani. Rar, episoadele pot sa apara pentru prima adata si la varsta adulta. La copii, mersul in somn este distribuit egal la ameble sexe, in timp ce, la adulti, distributia pe sexe a somnambulismului nu este inca cunoscuta.  Fiziopatologia somnambuluismului nu este inca cunoscuta. Totusi, s-au realizat cateva studii care au demonstrat predispozitia pentru acest subtip de paranoie la membrii apartinand unei aceleiasi familii. Utilizarea unor anumite medicamente precum tioridazina, cloralhidratul, carbonatul de litiu, prolixina, perfenazina si desipramina pot exacerba sau induce mersul in somn. Febra si privarea de somn, care poate fi autoindusa sau poate aparea ca rezultat al unei afectiuni medicale, pot produce o crestere a frecventei episoadelor de mers in somn.Sindromul de apnee obstructiva in somn dar si alte dissomnii care produc obisnuit intreruperi severe ale somnului cu unde lente pot favoriza declansarea episoadelor de mers in somn. Stimuli interni, precum dilatarea vezicala, sau stimulii externi, precum zgomotele puternice din timpul somnului, pot precipita aparitia episoadelor somnambulice.
Somnambulismul este o parasomnie care se declanseaza la trezirea  din somnul cu unde lente si care consta in derularea unui singur act complex motor, respectiv cel al mersului. Complexitatea actului motor din aceasta tulburare hipnica, respectiv complexitatea mersului, poate varia de la simpla ridicare din pat si efectuarea catorva pasi din dormitor, pana la parasirea locuintei si chiar a comiteruu unor acte de violenta, mai ales daca anturajul somnambulului incearca sa stopeze tentativa de parasire a locuintei. Distantele parcurse de somnambul in episodul somnambulic sunt, de asemenea variabile. Acesta este greu de trezit din aceasta stare, dar, odata trezit, acesta se mentine confuz. Amnezia episodului este, de obicei, regula. Mersul in somn apare in timpul somnului cu unde lente si in timpul primei treimi a noptii. Mai rar, el apare in timpul ultimelor 2/3 ale somnului, insa tot in timpul perioadelor de somn cu unde lente. Aceste manifestari nocturne apara mai ales atunci cand o persoana este privata de somn un timp mai indelungat. Activitatea motorie poate inceta spontan, pacientul revenind la viglitate si trezindu-se in diferite locatii ( altele decat patul ) sau se poate intoarce singur in pat ( unde isi continua somnul ) fara sa se ajunga la starea de vigilenta. Pe durata mersului in somn se pot asocia si alte parasomnii, precum : pavorul nocturn, comportamentul inadecvat in somn, verbalizarea in somn. Composratmentul inadecvat consta in acte motorii absurde, inacceptabile ( mictiunea in dulap ) astfel de manifestari fiind comune in special la copii).
Somambulismul se poate asocia si cu sindromul de apnee obstructiva de somn sau cu sindromul alimentarii nocturne. In acest caz, deambularea nocturna este considerata doar un simtom in cadrul acestor sindroame. Mersul in somn se poate solda cu accidentari sau caderi de inaltime. Ranirea poate sa apara in urma incercarilor de " evadare " sau prin autoexpunerea  la situatii periculoase. Foarte rara s-au intalnit si cazuri de moarte accidentala sau de omucidere care s-au produs in timpul unui asemenea episod somnambulic. Persoana care incearca sa trezeasca pacientul dintr-un astfel de episod poate fi victima unui atac violent dinpartea somnambulului.
Criterii de diagnosticare:
- Pacientul manifesta un comportament ambulator in somn
- Instalarea apare la copi inainte de pubertate
- Sunt prezentate trasaturi asociate precum : trezirea dificila a pacientului in timpul unui episod, pacientul prezinta amnezia episodului.
- Mersul in somn apare in prima treime a somnului nocturn
- Pot fi prezente tulburari somatice sau mentale
- Deambularea nocturna nu se datoreaza altor tulburari de somn
Forme clinice :
1. Forma usoara in care episoadele de mers in somn apar cel putin o data pe luna si nu produc ranirea pacientului sau a altor persoane.
2. Forma medie in care episoadele de mers in somn apar de mai multe ori intr-o luna de zile, dar nu in fiecare noapte si nu produc ranirea pacientului sau a celor din anturaj
3. Forma severea a bolii in care episoadele de mers in somn apar aproape in fiecare noapte si produc ranirea pacientului sau a altor persoane din anturaj.
Complicatiile mersului in somn sunt reprezentate de instalarea secundara a unor tulburari psihice anxioase ( datorate sentimentului de jena fata de anturaj ), tendinta de izolare si autoexcludere soaciala, dificultati de comunicare si chiar deficite intelectuale secundare. Leziunile corporale, moartea accidentala si chiar omuciderea sunt complicatii mai rare ale somnambuluismului care pot avea implicatii medico-legale.
Tratamentul somnambulului trebuie sa inceapa prin protejarea acestuia de la orice injurii fizice ale lui. Aceasta presupune incheierea si asigurarea usilor si ferestrelor, mutarea dormitorului de la etaj la parter, ingradirea piscinei si a tuturor locurilor cu potential de periculozitate. Al doilea pas consta in linistirea familieide faptul ca aceasta tulburare nu este grava si ca ea dispare spontan pe masura ce copilul se apropie de varsta adolescentei ( daca pacientul este un copil ) . O metoda terapeutica eficate este aceea de a trezi pe cel afecatat, in fiecare noapte, cu 15 minute inainte de ora cunoscuta la care se activeaza mersul in somn.
Utilizarea benzodiazepinelor ( diazepam ) sau a antidepresivelor triciclice ( imipramina ) trebuie rezervata numai in cazurile severe de somnambulism. Trebuie mentionat faptul ca , uneori, chiar si utilizarea acestor medicamente poate declansa boala sau o poate agrava daca aceasta s-a instalat.
Bibiografie selectiva " Medicina somnului ", Boisteanu Daniela et co,

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu