marți, 20 octombrie 2009

Vederea la distanta - Remote viewing

S-au scris o multitudine de carti, articole despre acest subiect, s-au realizat numeroase emisiuni si documentare si totusi numeni nu a recunoscut cinstit ca, in viata reala aceasta abilitate paranormala ( cu toate ca odata era cat se poate de normala) nu se doreste a fi folosita decat pentru aflarea informatiilor in folos propriu si actionarea in finctie de acstea. Si va pot spune ca nu e de bine... utilizarea acestor informatii culese prin aceasta metoda. Utilizata initial ca tehnica de spionaj ( militar, economic) aceasta metoda ulterior a fost data publicului, cetateanului de rand fara a se interesa in ce scopuri o utilizeaza. Ca specie, am avut aceasta abilitate nativ dar s-a demonstrat ca a disparut o data cu aparitia limbajului articulat. Ma intreb cum era organizata societatea strabunilor nostri in care fiecare stia ce gandeste oricare..... Posibil ca ne-am fi pierdut aceasta abilitate si in momentul modificarii constiintei proprii dar si a constientului colectiv. ( vezi persecutarea in vechime a persoanelor care erau inzestrate cu abilitati psi). neutilizate, aceste gene psi s-au blocat nefiind eliminate insa.
Ce este vederea la distanta si de catre cine a fost studiata. Scriindu-se o groaza de tratate, nu vreau sa relatez acum toate experimentele lor ( unele dintre ele nefiind prea ortodoxe) si voi prezenta numai pe scurt si cu trimiteri.
- totul a inceput din studiul telepatiei;
- psihologii rusi, dorind sa extinda cercetarile asupra telepatiei, mai ales a sugestiei telepatice au descoperit o noua metoda de transmitere a datelor mediata de undele de joasa frecventa;
- cercetarile ruseti au deschis apetitul americanilor pentru studierea vedererii la distanta pe care au denumit-o remote viewing;
- s-a descoperit ca pentru o buna citire a informatiilor de la distanta subiectul trebuie sa se afle in starea alfa a creierului;
- memoria si imaginatia sunt factori de bruiaj ai RV;
-RV este o capacitate perceptiva latenta, larg distribuita dar reprimata;
- RV nu este ecranat de cusca Faraday;
- inainte de realizarea tehnicii de RV subiectul trebuie sa se relaxeze psihic sau sa fie intr-o mare tensiune afectiva;
- primirea informatiilor se produce intr-o lume a tacerii: nimic nu se aude, nimic nu se vede;

Strategii eficiente pentru stocarea informatiilor

Pentru a fi siguri ca ceea ce memorati poate fi accesat cu usurinta ulterior, va prezint cateva strategii de stocare care ajuta la reamintirea informatiilor sporind in acelasi timp si cresterea retentiei.
1. Concentrati-va atentia numai pe materialul pe care-l aveti de stocat deoarece atentia este una dintre componentele esentiale ale memoriei. Pentru a transfera informatiile din memoria de lucru in memoria de lunga durata este necesara pariciparea voastra activa la ceea ce stocati. Asigurati-va ca ati indepartat toti stimulii interni ( foame, sete , tulburari interne) sau externi ( zgomote, caldura in exces, frig in exces, TV etc) inainte de inceperea memorii informatiilor.
2.Impartiti-va materialul de studiat in mai multe sesiuni. Imparitit-l pe capitole sau teme intr-o ordine logica, succesiva a evenimentelor. Cei care studiaza un material numai intr-o singura sesiune au sanse mari sa-l uite mai rapid.
3.Structurati-va informatia si organizati-o in grupuri conexe. Incercati o grupare a conceptelor similare. Faceti similitudini intre mai multe surse legat de engramarea unei teorii, idei.
4.Utilizati dspozitive mnemotehnice pentru a va reaminti informatia. Cele mai bune dispozitive sunt cele care prezinta imagini pozitive, hazlii sau cu un element de noutate. Puteti interveni cu o rima sau o gluma pentru a va reaminti ulterior mai facil informatia cautata.
5.In scopul reamintii informatiei aveti nevoie sa codificati si apoi sa decodificati informatia. Una dintre multiplele tehnici de codificare a informatiei este repetitia elaborata. De exemplu, daca aveti de stocat un pasaj, identificati termenul cheie din acesta, gasiti-i definitia apoi cautati in mai multe surse explicatii elaborate despre acesta. repetati ceea ce ati gasit de mai multe ori. Redarea celor memorate va fi mult mai usoara ulterior.
6.Corelati informatiile noi cu cele similare lor dar care deja sunt memorate. Prin stabilirea de relatii intre noile informatii si cele deja stocate, cresteti posibilitatea de a va reaminti materialul nou prin intermediul celui vechi.
7.Incercati sa transpuneti in schite ceea ce aveti de memorat. Pentru aceasta utilizati diagramele din carti, schitele, hartile sau daca nu sunt acestea, creeati dumneavoastra propriile "opere de arta" legate bineinteles de informatia pe care o aveti de stocat.Utilizati cat mai multe culori, pictograme pentru a face diferenta intre notiuni.
8. Invatati noile concepte ca si cum ar trebui sa le explicati unei alte persoane. Imaginati-va ca in fata voastra este o persoana si ei ii explicati ceea ce aveti de studiat, in felul acesta informatiile stocanduse mai sigur fara posibilitatea de a fi uitate. Sau pueti invita un prieten, coleg sa fie partenerul vostru in tratarea temei pe care o aveti de studiat.
9.Acordati mai mult timp studierii informatiilor dicile. Nu treceti mai departe in studiul temei pana cand ceea ce a fost mai greu nu a fost clarificat.
10. Nu lasati sa se instaleze rutina in studiul dumneavoastra. Prin adaugarea unui element de noutate ( schimbarea locului de studiu, al programului ) cresteti eficienta a ceea ce aveti de memorat.

Memorie si uitare

Multe persoane s-au aflat la un moment dat in situatia in care au spus : "oups, am uitat ce aveam de zis."Sunteti foarte siguri de faptul ca informatia este acolo dar nu gasiti calea de acces catre ea. mai multi cercetatori in stiintele medicale au identificat mai multe cauze ale uitarii dintre care voi pe cele mai importante : incapacitatea de a reda informatia, interferenta, incapacitatea de a stoca informatia si uitarea motivata. Atunci cand informatia dispare din memoria de lucru , acest lucru se intampla din cauza ca spatiul necesar memoriei de lucru a fost ocupat de alte informatii iar pe cele deja existente noi nu le-am plasat in memoria de lunga durata. Putem preveni aceasta pierdere fie prin plasarea informatiilor in memoria de lunga durata, fie prin mentinerea concentrata a atentiei pe acestea.Cei mai multi teoreticieni afirma faptul ca odata ce informatiile stocate in memoria de lunga durata, acestea raman acolo definitiv. In concluzie nu informatiile dispar ci numai link-ul catre acestea. Putem preveni acest lucru fie prin reactualizare frecventa a cestor informatii fie prin metode de memorare eficiente inca de la bun inceput.
Uitarea se poate diferentia prin modul in care actioneaza dupa cum urmeaza :
-- Uitarea totala , caracterizata prin disparitia totala a unor informatii legate de un anumit subiect sau intamlare .
-- Uitarea partiala se manifesta prin recunoasteri si reproduceri partiale ,aproximative , neclare sau chiar eronate a unor date, evenimente , informatii ;
-- Uitarea temporara se produce prin imposibilitatea accesarii pe o perioada limitata de timp a unor date , evenimente etc .
Un rol important in producerea uitarii il au procesele nervoase , inhibitia si exitatia care au diverse forme de manifestare . Mecanismul inhibitiei este un proces nervos care micsoreaza activitatea celulei corticale si care, desi nu o intrerupe, produce imposibilitatea reamintirii (temporare ) acesta fiind primul proces al inhibitiei numit inhibitie conditionata de stingere .
Un rol important il are si inhibitia neconditionata . In cazul in care incercam sa asimilam prea multa informatie celula nervoasa actioneaza pentru a se proteja si intra in inhibitie . Acest mod al sau de a reactiona este unul de aparare . In cazul in care dorim sa invatam intr-o perioada scurta de timp un volum mare de informatii celulele nervoase isi iau aceasta masura de protejare in calea epuizarii . Acest lucru se produce inconstient , neputand fi controlat de vointa noastra .In acelas timp pe scoarta cerebrala apare un focar de excitatie care produce in jurul sau prin inductie ( conform legii inductiei negative ) inhibitia . Cu cat aceasta va fi mai mare cu atat posibilitatea aceesarii unor informatii va fi mai mica . De aceea in momente emotionale foarte puternice exista posibilitatea de a nu ne putea aminti lucruri foarte bine cunoscute , acest lucru fiind posibil abia dupa ce zonele respective se dezinhiba . Procesul uitarii este unul inconstient si de obicei uitam lucruri fara importanta , lucruri care ne sunt dezagreabile , lucruri care nu sunt utilizate in mod reptat si mai rar din pacate si lucruri care ne sunt necesare si au mare importanta pentru noi . Studiile cercetatorului german H. Ebbinghaus privind uitarea in cazul memorarii unui material fara sens ne arata ca uitarea este foarte mare imediat dupa memorare iar apoi este lenta chiar staganta . Acest lucru nu este intodeauna perfect valabil ci difera in functie de mai multi factori : lungimea materialului memorat , semnificatia , varsta si particularitatile personale ale fiecarei persoane .