Sa pastram Romania curata! EcoMagazin - Ecologie si Protectia Mediului

duminică, 24 ianuarie 2010

Paradisul pierzaniei

Alcoolul
De-a lungul evolutiei sale omul n-a pregetat niciun efort de face diverse experimentari, pe propria-i piele cu scopul de a cunoaste binele si raul. A fost si este pacatul capital al sau aceasta experimentare perpetua in stabilirea in linii exacte a " ce-i bine" si " ce-i rau".
Mare amator de placeri fizice si spirituale, omul a consumat orice producea aceste placeri pentru a evada din cotidianul obisnuit si a intra in " paradisul artificial".
Era bine sau era rau, numai fiecare persoana in parte putea sa descopere. La inceput omul a crezut ca si-a descoperit adevaratii prieteni in aceste plante sau aceste lichide care-i produceau o placere aparte, o stare de calm, o stare agreabila de uitare, de visare, ii dadeau forte nebanuite cu care el credea ca putea rasturna si muntii. Intr-un cuvat, acesti " prieteni" il faceau sa se simta bine, il faceau fericit, pe moment.
Secole intregi s-au scurs pana cand omul a stabilit cert ca acesti " prieteni"  nu-i erau decat dusmani ascunsi care in cele din urma ii aduceau cea mai necrutatoare si " rusinoasa" pieire.
Astazi, in conditiile alienarii societatii contemporane, utilizarea acestor " prieteni" par sa fi devenit chiar o necesitate. Cu toata lupta asidua a guvernelor, a asociaiilor guvernamentale, neguvernamentale, religioase, acesti iubiti " prieteni" s-au insinuat cat mai mult in viata omului, pentru multi devenind o " a doua natura a sa".
Pe fondul unei existente defavorizate material, al unor munci fizice istovitoare, al necazurilor incorect percepute, pe fondul dezorientarii morale ALCOOLUL si DROGURILE creaza impresia ca dau forta, ca remonteaza, ca virilizeaza, ca-l face pe cel care le consuma sa evadeze din realitatea stresanta si agresiva. Insa realitatea este AICI si ne reintoarcem in ea de oriunde am avea impresia ca am evadat. De realitatea nu poti fugi trebuie numai s-o infrunti.
Drogurile si alcoolul au puterea de a modifica conditia umana, au puterea de a schimba acest minunat destin al omului.
Inca de la inceputul societatii umane, alcoolul a avut valori mistice. El a reprezentat de-a lungul timpului marcarea reuniunilor, sarbatorirea evenimentelor fericite dar si exprimarea tristetii. Valoarea alcoolica era eliberatoare de inhibitiile socio-morale ale individului. Utilizarea alcoolului era si un simbol al maturitatii sociale, al autonomiei, al independentei, al emanciparii. Tinerii si adolescentii il priveau cu respect si asteptau nerabdatori de a deveni maturi si a-si dovedi maturitatea prin consumul de alcool. Intr-o familie, intr-un grup, intr-o societate, in care se practica un astfel de mit al consumului de alcool, trezirea apetitului pentru consumarea acestui lichid se face foarte devreme, astfel ca azi limita de consum a alcoolului a scazut si alcoolismul atinge masele de tineri.
Apetitul pentru alcool nu este innascut si este un rezultat al invatarii sociale, al modelelor sociale pe care tanarul le are in jurul sau. Cei care se afla in mijlocul acestor " asociatii" de alcoolici au asupra lor o mare presiune nonverbala. Odata ce alcoolul a devenit obisnuinta pentru organism el va tinde sa devina un supliment alimentar pentr reglarea metabolismului acesuia.  Dependenta de alcool se instaleaza lent, la cativa ani de la debutul alcoolismului, prin marirea zilnica a dozei de alcool ingerate. Aceasta dependenta se manifesta fie prin imposibilitatea abtinerii de la consumul alcoolului ( alcoolicul daca nu consuma alcool simte sete, uscaciune a gurii, tremura, este anxios, este iritabil ) fie prin imposibiliatatea de a se opri de la consumul alcoolului odata cu consumarea primului pahar.
Ca efecte alcoolul poate duce la intoxicatie alcoolica, la sevraj cu convulsii, la delir, la tulburari psihotice, la tulburari mnezice, la boli neurologice, boli hepatice majoritatea dintre acestea vand acelasi rezultat final: MOARTEA.
Alcoolismul era caracteristic in vremurile indepartate numai unui anumit gen si anume barbatilor. Azi nu se mai face deosebire de gen, se bea uniform, femei si farbati deopotriva. Alcoolismul la femei este un episod aparte in marea drama a alcoolomaniei. Desi alcoolismul prezinta anumite caracteristici comune femeilor cat si barbatilor, femeile se diferentiaza prin factoorii sociali care o determina sa consume alcool.
Societatea a manifestat intodeauna o intoleranta totala fata de femeia consumatoare de alcool datorita rolului pe care aceasta il are in societate. Aspectul dezgustator, inestetic grotesc al femeii consumatoare de alcool are consecinte nefaste asupra modului in care ea va mai fi privita in societate dar si a functiilor sale materne pe care le are de indeplinit. De cele mai multe ori femeia consuma alcool in secret din cauza pudorii si sentimentului de culpabilitate. Alcoolismul la femei poate sa apara spontan in urma nevrozelor de personalitate declansate de anumite evenimente din viata femeii: nasterea unui copil, disensiuni in sanul familiei, divort etc. Este vorba la inceput de o nevroza situationala care daca nu este depasita alcoolismul poate acapara viata femeii avand in cele din urma efecte tragice asupra ei.
Dintre toate mijloacele de combatere a alcoolismului numai persoana in cauza poate lua decizia ca acasta licoare poate sa-i schimbe destinul ducand-o cat mai repid spre infern. Trebuie sa existe convingerea ferma a faptului ca satisfactia si placerea momentului cu ajutorul alcoolului nu pot acoperi ceea ce vom suferi in viitor.

vineri, 22 ianuarie 2010

Prin "post" se înţelege totalitatea atribuţiilor şi responsabilităţilor alocate, în mod regulat şi organizat, unei poziţii din structura unei organizaţii. Existenţa unei fişe a postului este necesară pentru ca raporturile de muncă să se desfăşoare în condiţii bune, acesta conţinând o serie de informaţii privind limitele de responsabilitate, atribuţiile, interacţiunea cu alte posturi, condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească cel care ocupă postul respectiv. Este important ca fişa postului să fie corect întocmită, deoarece în cazul unui conflict de muncă ajuns în instanţă, fişa postului poate fi folosită ca probă.

joi, 21 ianuarie 2010

Posteriorul si soldurile mai mari sunt mai sanatoase


Grăsimea din zona şoldurilor absoarbe acizi graşi dăunători şi conţine un agent anti-inflamator care stopează blocarea arterelor. În schimb grăsimea de pe burtă nu oferă această protecţie, a conchis echipa de cercetători de la Oxford, care a realizat acest studiu, publicat în International Journal of Obesity.
Oamenii de ştiinţă ar putea căuta metode prin care să mărească masa de grăsime din zona şoldurilor şi, pe viitor, medicii ar putea prescrie tratamente pentru redistribuirea grăsimii de pe corp pentru a preveni boli precum diabetul.
Cercetătorii de la Oxford au ajuns la concluzia că cei care au prea puţină grăsime în jurul şoldurilor pot avea probleme serioase de metabolism, aşa cum se întâmplă cu Sindromul Cushing.
S-a demonstrat şi că grăsimea din jurul coapselor şi de pe posterior este mai greu de dat jos decât cea din jurul taliei. Chiar dacă aceasta ar putea părea de nedorit, de fapt acest lucru este benefic, pentru că, atunci când grăsimea este eliminată rapid, eliberează o mare cantitate de citokine care determină apariţia inflamaţiilor în organism. De altfel, a fost stabilită o legătură între citokine şi boli cardio-vasculare, rezistenţă la insulină şi diabet.

Articolul a fost preluat de pe site-ul: http://www.mediafax.ro/, unde il puteti studia integral.

miercuri, 20 ianuarie 2010

Influenta societatii in alegerea partenerului

Atractia simtita de un barbat pentru o femeie este datorata, in cele mai multe cazuri de aspectul ei exterior: caracteristici fizice, tinuta vestimentara, bijuterii etc. Dar si femeile sunt atrase in cele mai multe cazuri de barbatii aratosi dar.... aspectul fizic, pentru acestea este mai putin important. Femeile sunt atrase de alte caracteristici ale masculilor, cum ar fi succesul profesional, posesiile materiale etc. Mai mult, barbatii au preferinte mai mari pentru femeile mult mai tinere decat ei iar femeile prefera barbati mult mai in varsta. de unde apar , totusi aceste diferente?
Raspunsul s-ar putea afla in invatarea sociala pe care fiecare o realizeaza in cadrul grupului in care activeazaprecum si in rolurile sociale pe care fiecare le detine .
In ceea ce priveste rolul social al fiecaruia, in functie de trasaturiel specifice sexului, o trasatura importanta in mai toate societatile planetei este aceea ca femeile au mai putina putere ( nu fizica)  adica detin un statut social mai slab decat barbatii. Femeile au au castiguri mai mici comparativ cu barbatii, femeile ocupa pozitii politice neimportante, femeile se ocupa mai mult de treburile casnice si enumerarea ar putea continua.
Datorita faptului ca rolul femeii este mult sub nivelul rolului obtinut de barbat in societate, si chiar diferentierii de salarizare , nu trebuie sa ne miram cand femeile cauta barbati cu pozitii sociale ridicate, cu posesii materiale multiple. Multe dintre femeile care cauta acest gen de barbati sunt in imposibilitatea de a proceda altfel. Practic, societatea in care activeaza le forteaza, din umbra, sa aleaga partenerul tinand cont de pozitia si situatia materiala pe care o are in detrimentul criteriilor care privesc sentimentele. Pe de alta parte, nici barbatii cu roluri sociale importante sau situatie materiala privilegiata nu dau importanta cand aleg partenera decat infatisarii fizice  a acesteia.
Un aspect important al rolului femeii este frumusetea si atractivitatea heterosexuala. Frumusetea femeilor este vizibila aproape in majoritatea societatilor si este exploatata in varii situatii. Din aceasta cauza, tinerele invata in societate ca este foarte important sa fie frumoase pentru a-si satisface dorintele mai tarziu iar tinerii invata ca trebuie sa isi ia ca pereche o femeie frumoasa.
Rolurile sexelor specifica, de asemenea faptul ca formarea perechilor cu anumite diferente de varsta si la anite varste este acceptata. Majoritatea reclamelor si filmelor prezentate in televiziune sau INTERNET barbatii grizonati au alaturi partenere romantice, suple si mult mai tinere decat ei. Nu prea s-au oservat a fi si invers alcatuite perechile.
Fiecare generatie noua de copii adopta regula formarii perechii prin invatarea sociala prin intarire, pedeapsa si modelare. Daca, de exemplu, in grupul in care activeaza, un anume adolscent vine cu o adolescenta cu un IQ ridicat dar cam uratica, prietenii adolescentului incep sa-l tachineze fara mila pana cand respectivul tanar isi va corecta greseala iar data viitoare va sti ce pereche sa-si aleaga pentru a fi acceptat de grup. La fel si prietenii din grupul respectiv care nu au perechi isi vor alege pe viitor tinere care sa corespunda normelor grupului.
Conform teoriei cognitive a invatarii sociale, tinerii din-un anumit grup invata faptul ca pentru a fi acceptat trebuie sa te conformezi normelor impuse de majoritate.
Invatarea sociala a indus anumite comportamente atat barbatului cat si femeii si aceste comportamente tot prin invatare sociala se vor schimba. Societatea, in ansamblu, este ca un val din care noi facem parte si care ne va lovi de tarmul unde el se va duce.

duminică, 17 ianuarie 2010

Avem timp

Octavian Paler
Avem timp
avem timp pentru toate. Sa dormim
sa alergam in dreapta si in stanga
sa regretam ce-am gresit si sa gresim din nou
sa-i judecam pe altii si sa ne absolvim pe noi insine
avem timp sa citim si sa scriem
sa corectam ce-am scris, sa regretam ce-am scris
avem timp sa facem proiecte si sa nu le respectam
avem timp sa ne facem iluzii
si sa rascolim prin cenusa lor mai tarziu
avem timp pentru ambitii si boli
sa invinovatim destinul si amanuntele
avem timp sa privim norii, reclamele sau un accident oarecare
avem timp sa ne-alungam intrebarile
sa amanam raspunsurile
avem timp sa sfaramam un vis si sa-l reinventam
avem timp sa ne facem prieteni si sa-i pierdem
avem timp sa primim lectii si sa le uitam dupa aceea
avem timp sa primim daruri si sa nu le intelegem
avem timp pentru toate
nu e timp pentru putina tandrete
cand sa facem si asta, murim.

Exercitii pentru muschiul pubococcigian

Deoarece multe dintre  femei nu stiu de existenta si importanta acesui muschi ( recunosc ca pana nu demult nici eu nu stiam ), mai intai voi prezenta caracteristicile acestuia si, mai apoi exercitiile.
Deci, muschiul pubococigian se afla in fundul cavitatii pelviene: el este o banda lunguiata de tesut muscular, in forma unui hamac, care este inserat in fata pe osul pubis si in spate pe ultima vertebra a cocisului ( de la acesta avand si denumirea). Acest muschi sustine organele interne pelviene ( vezica urinara, colon etc), la femei sustinand si uterul. fara exercitii speciale, acest muschi poate sa isi piarda tonusul ducand la incontinenta urinara ( la femei ), la prolaps uterin si la alte neplaceri.
Exercitiile speciale ale muschiului pubococcigian vor angrena o circulatie sanguina mai bogata, oferind o mai buna irigatie a organelor genitale.
Exercitiile speciale pentru intarirea acestui muschia au fost descoperite de catre medicul Arnold Kegel, si sunt aplicate cu succes in tot felul de afectiuni ale aparatului uro-genital. Prin aplicarea acestor exercitii vor avea loc ameliorari ale problemelor legate de vezica urinara, prostata, organe sexuale ( barbati, femei ) imbunatatirea vietii sexuale .. etc.
Contractia sub forma de exercitii a muschiului pubococcigian este similara actiunii de mictiune. In termeni cunoscuti este asemanatoare cazului in care doriti sa opriti urinarea prin diferite ritmuri si tempouri.
Aceste exercitii de contractie se pot realiza in orice poziti si cu orice prilej: cand calatoriti, la servici, cand asteptati ceva etc.
Se va incepe gradat, cu 10-20 de contractii zilnic, ajungandu-se apoi cu la 200-300 de contractii.
Exercitiul 1.
Din orice pozitie, contractie 2 secunde, relaxare 2 secunde. Se continua gradat pana se ajunge la contractia prelungita de 8-10 secundem fara apnee ( blocarea respiratiei). Se vor executa zilnic, fara relazari prelungite, ci egale cu numarul de secunde destinate contractiei.
Exercitiul 2.
Contractii accelerate ale muschiului pubococcigian: se incepe lent, apoi in tempo moderat, accelerat si rapid; se revine descrescendo spre moderat si lent. dac doriti, pentru a pastra un ritm anume, puteti pune anumite melodii.
Exercitiul 3.
Concentratii rapide ale muschiului pubococcigian in ritm sustinut, cu pauze, prelungind gradat numarul respectiv, dupa posibilitati ( pauzele se iau de fiecare dupa propria posibilitate).
Exercitiul 4.
Contractii sinergice ( in acelasi timp) a sfincterelor ( inclusiv anusul). Alternati : contractie pubococcigian, apoi anus - separat.
Exercitiul 5.
Contractii prelungite gradat ale pubococcigianului, dupa posibilitatile fiecaruia, incercand sa va autodepasiti, fara a jena respiratia.
S-a constatat că aplicarea acestor tehnici are efecte benefice şi în cazurile de vaginită, cistită, incontinenţă urinară, constipaţie, sterilitate, frigiditate.
Sanatate multa va doresc!

duminică, 10 ianuarie 2010

Citeste si gandeste mai profund.....

CINE MOARE?
de Pablo Neruda
Moare cate putin cine se transforma in sclavul
obisnuintei, urmand in fiecare zi aceleasi
traiectorii; cine nu-si schimba existenta; cine nu
risca sa construiasca ceva nou; cine nu vorbeste cu
oamenii pe care nu-i cunoaste.

Moare cate putin cine-si face din televiziune un guru.
Moare cate putin cine evita pasiunea, cine prefera
negrul pe alb si punctele pe "i" in locul unui
vartej de emotii, acele emotii care invata ochii sa staluceasca,
oftatul sa surada si care elibereaza sentimentele inimii.

Moare cate putin cine nu pleaca atunci cand este
nefericit in lucrul sau; cine
nu risca certul pentru incert pentru a-si indeplini un vis; cine
nu-si permite macar o data in viata sa nu asculte sfaturile
"responsabile". Moare cate putin cine nu calatoreste; cine nu
citeste; cine nu asculta muzica; cine nu cauta harul din el insusi.

Moare cate putin cine-si distruge dragostea; cine nu se lasa ajutat
Moare cate putin cine-si petrece zilele plangandu-si de mila si
detestand ploaia care nu mai inceteaza. Moare cate putin cine
abandoneaza un proiect inainte de a-l fi inceput; cine nu intreaba
de frica sa nu se faca de ras si cine nu raspunde chiar daca
cunoaste intrebarea. Evitam moartea cate putin, amintindu-ne
intotdeauna ca "a fi viu" cere un efort mult mai mare decat simplul
fapt de a respira. Doar rabdarea cuminte ne va face sa cucerim o
fericire splendida. Totul depinde de cum o traim... Daca va fi sa te
infierbanti, infierbanta-te la soare Daca va fi sa inseli,
inseala-ti stomacul. Daca va fi sa plangi, plange de bucurie. Daca va
fi sa minti, minte in privinta varstei tale. Daca va fi sa furi, fura
o sarutare. Daca va fi sa pierzi, pierde-ti frica. Daca va fi sa simti
foame, simte foame de iubire. Daca va fi sa doresti sa fii fericit,
doreste-ti in fiecare zi...

Limbajul si comunicarea

Limbajul este principala modalitate prin care noi comunicam ceea ce gandim. Pentru producerea limbajului incepem cu un gand, il transpunem intr-o propozitie iar in final rostim sunetele care exprima propozitia. Pentru intelegerea limbajului, incepem prin a auzi sunetele, le atasam un inteles sunetelor formand cuvinte, combinam cuvintele pentru a forma o propozitie apoi extragem intelesul ei. Utilizarea limbajului implica parcurgerea mai multor niveluri. La cel mai inalt nivel se afla unitatile propozitionale care includ termenii propozitionali si propozitiile logice. Al doilea nivel este alcatuit din cuvinte si parti de cuvinte prin intermediul carora se transmite intelesul iar la primul nivel se afla sunetele folosite in vorbire. Mai exista niveluri adiacente care sunt in stransa legatura cu conceptele sau termenii propozitionali ( cuvinte, prefixe, sufixe, sunete).  Limbajul face legatura intre cea ce gandim si ceea ce vorbim prin intermediul cuvintelor si propozitiilor. Fiecare limba contine un anumit numar de sunete care prin combinare produc cuvintele care prin intermediul regulilor de combinare fac posibila intelegerea in milioane de propozitii. Daca am incerca sa ne concentram numai pe sunetele pe care cineva le emite nu am percepe cea ce spune acea persoana ci am percepe o secventa de foneme  sau categorii distincte de sunete. Fonemele nu pot corespundeliterelor insa sunt sunetele folosite in vorbire, nu litere. categoriile noastre fonemice actioneaza ca niste filtre care transforma un flux continuu de sunete intr-o secventa de foneme similare.Fiecare limba are un set diferit de foneme, din aceasta cauza noi intampinam greutati in momentul in care incepem sa invatam o limba straina ; alta limba poate folosi foneme inxistente in limba noastra materna. Cand fonemele sunt combinate intr0un anume mod noi percepem cuvintele. Fiecare limba are propriile reguli de succesiune a fonemelor.cand incercam sa invatam o alta limba, percepem cu mai multa acuratete un sir de foneme a caror ordine se conformeaza regulilor limbii noastre materne in comparatie cu un sir de foneme a carui ordine incalca regulile limbii materne.
Ceea ce percepem in momentul in care ascultam ceea ce spune cineva nu sunt foneme ci cuvinte. Spre deosebire de foneme, cuvintele au sens. Cel mai important aspect al uni cuvant este sensul sau. Un cuvant poate fi privit ca un concept iar sensul sau poate fi conceptul pe care il desemneaza. Unele cuvinte sunt ambigue deoarece ele denumesc mai mult decat un concept, contextul propozitiei clarificand sensul cuvantului respectiv.  ( " Am pus sare pe masa." si " El sare de pe masa." )
De obicei, combinam cuvintele in unitati propozitionale care cuprind atat asertiuni ( judecati )  cat si termeni propozitionali. Aceste unitati pot corespunde unei parti a gandului ( asertiuni ) . Aceste corespondente permit asculatatorului sa poata extrage asertiunile din propozitii. Cand cineva asculta o propozitie, o imparte in primul rand in subiecte propozitionale, predicate propozitionale si alte structuri similare apoi extrage judecatile din acesti termeni.
Pentru a putea intelege o propozitie, auzim in primul rand fonemele pe care le folosim pentru a constru morfemele pentru ca apoi sa extragem asertiunea din termenii propozitionali. mergem in sens ascendent. Pentru a produce o asertiune ne miscam in sens opus, adica incepem cu un gand propozitional, il transformam in termeni propozitionali si in morfemele asertiunii si in final transpunem morfemele in foneme. Uneori, intelegerea limbajului este imposibila fara existenta unui context.