vineri, 1 octombrie 2010

Influenta divortului asupra copiilor

Divortul este intotdeauna daunator copilului : el se simte cel mai bine u ambii parinti in familie. Deoarece copiii sunt atasati de ambii parinti, separarea de unul dintre acestia este de neacceptat si devine principala lor grija. La aceasta se adauga durerea provocata de destramarea familiei. Ei preferea ca parintii sa ramana impreuna si, in secret, copilul incearca sa reuneasca familia. Ei incep sa aiba o multime de dificultati scolare, au tulburari grave de comportament in relatiile cu colegii si cu cei din jur. Acesti copii sunt mai putin increzatori in ei, au complexe de inferioritatesi, de multe ori se invinovatesc de faptul ca familia lor s-a destramat. Toate acestea pot produce mai tarziu dificultati in relatiile intime.
De multe ori, copiii ai caror parinti se despart sunt incredintati, spre crestere si educare, mamei, fapt pentru care ei sunt lipsiti de aportul educational si influenta pe care o exercita tatal in cadrul familiei. In familile in care tatal lipseste exista multe cazuri de copii care prezinta tulburari de comportament: delicventa juvenila, sarcina survenita la o varsta frageda, abuz de droguri, alolism, abandon scolar, parasirea domiciliului etc. Dar nu este o generalizare, sunt si cazuri in care nu se intampla niciunul dintre exeplele de mai sus.
Cauzele tulburarilor provocate de separaraea parintilor:
1.  Lipsa unui parinte
In majoritatea cazurilor cel care lipseste din familie dupa separare este tatal. Pe langa durerea sufletesca, copiii pird cunostintele, deprinderile si disciplina pe care o aducea tatal, odata cu prezenta fizica.
2. Reducerea veniturilor familiale
Cheltuielile familiei fiind suportate acum numai de catre o persoana, acest lucru duce la cresterea dificultatilor materiale.
3. Stresul datorat schimbarii
In majoritatea cazurilor separarea parintilor atrage dupa sine si schimbari importante ca : schimbarea domiciliului, a scolii une invata, a prietenilor, a membrilor familiei, etc. fapt care constrituie o sursa de stres permanet pentru copil.
4. Expunerea la conflictele dintre parinti
Cu cat sunt mai expusi la situatii limita ca cele din timpul divortului, cu tata vor avea mai multe greutati de suferinta sufleteasca.
5. Neglijarea educatiei si ingrijirii copilului
In timpul divortului dar si dupa, parintii nu se mai pot concentra pe nevoile copiilor ci numai pe propria persoana si a tot ceea ce implica un divort.
Reactia copilor
1. Negarea situatiei
Copilul se manifesta aparent ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat intre cei doi parinti. Indiferenta aparenta pe care o afiseaza este interpretata uneori de parinti ca o acceptare a situatiei. daca nu se manifesta emotional, copilul are nevoie de ajutor pentru a exprima ceea ce simte, astfel , mai tarziu va manifesta semne de depresie.
2. Regresia
Este mai frecventa in cazul prescolarilor care, in aceasta faza de dezvoltare, dau inapoi. Se comporta ca si un copil mic, incepe sa-si suga degetul, uare mictiuni nocturne, plinge faramotiv
3. Tulburari fizice
Copilul incepe sa manifeste dureri de cap, de stomac.. Prin aceasta copulul isi exprima deruta de zi cu zi si nesiguranta vis-a-vis de dragostea parintilor de care inainte era sigur.
4. Ostilitate
Copilul manifesta ostilitate fata de cei din ur si prezeinta un sentiment acut de vinovatie. Aceasta manifestare apare la copiii prescolari care au un psihic mai vulnerabil.
5. Confuzie si panica
De multe ori parintii incearca sa-i faca partasi pe copii la nefericirea lor, explicandu-le situatia din punctul de vedere al unui adult, si din propria varianta. Mai mult, incearca sa-i atraga pe copii de partea lor si sa si-ii faca confesori. Parintii nu isi dau seama ca isi expun copiii unor situatii foarte delicate si ca acestia, chiar daca asculta, tot titmpul vor nutri pentru o familie reunita.
6. Furie, suparare si depresie
Copiii au nevoie sa se descarce emotional si trebuie inteles daca manifesta mai multa violenta, daca este apatic, daca nu comunica.
Reactia copiilor in cazul divortului parintilor este influentata de :
- amploarea conflictului dintre parinti:
- reactia si adaptabilitatea parintilor la divort;
- temperamentul lor;
- daca li se comunica despre separarea parintilor;
- daca si cum sunt ajutati sa treaca peste suferinta separarii de unul dintre parinti/frati;
- capacitatea acestora de a face fata stresului;
- varsta si nivelul de dezvoltarea mentala al acestora;
Cum poti ajuta copilul
- Vorbeste cu acesta asculta-l si intreba-l ce simte si cum se simte, desi pentru copil cuvintele sunt de prisos. El se exprimamult mai bine desenand sau jucandu-se, de aceea este cel mai bine sa-l intrebi ce a dorit sa deseneze. Daca, ca si parinte iti este greu sa discuti cu copilul apeleaza la un psiholog.
- Pune-l in tema dupa ce ai luat o decizie finala. E mult mai bine sa afle de la tine decat de la alte persoane. Va suferi in plus, in caz contrar, si de rusine si de suparare. Separa faptele de ceeea ce simti pentru situatia creata.
- Anuntul separarii trebuie facut de catre ambii parinti. Este bine sa va puneti de acord, inainte, de forma in care veti face anuntul copilului, fara sa incercati sa dati vina unul pe celalat in fata copilului. Minimalizati problemele pe care le aveti unul cu celalalt.
- Incercati sa convingeti copiii de faptu ca divortul nu are legatura cu modul in care ei s-au comportat, ca ei , copiii, nu pot face nimic pentru a schimba situatia.
- Explicati-le detaliat care vor fi schimbarile din viata lor, unde si cu cine vor locui, cand isi pot vizita celalat parinte, la ce scoala se vor muta.
- Spuneti-le ca vor avea parte de aceeasi iubire ca inainte din partea ambilor parinti, ca se vor ocupa amandoi de cresterea si educarea lui;
- Faceti mai putine schimbari radicale in viata copiilor;
- Informati autoritatile scolare de schimbarile survenite.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu