marți, 6 octombrie 2009

Despre LSD

Descrierea si efectele LSD-ului

LSD este numele generic pentru acidul lisergic dietilamida-25, descoperit in 1938 de catre Albert Hofmann.
LSD este un drog semisintetic si unul dintre cele mai puternice substante halucinogene. Este o pulbere alba si fara miros luata de obicei oral, cu efecte variabile care isi fac aparitia in decurs de o ora si dureaza in general intre 8 si 12 ore, slabind treptat. A fost folosita experimental in tratamentul aloolicilor si al pacientilor psihiatrici (unde a dat unele rezultate pozitive). Altereaza perceptia, dispozitia si procesele psihologice si poate impiedica coordonarea si abilitatile motorii. Intre 1950 si 1960, experimentele cu LSD a fost conduse de specialisti psihiatri si medici, care au ajuns la concluzia ca in unele cazuri pot aparea reactii psihologice neplacute (dramatice in unele cazuri), incluzand panica, confuzie puternica si anxietate. In urma experimentelor pe data de 6 octombrie 1966 acest drog a fost declarat ilegal in S.U.A.
In prezent, singura tara in care LSD se mai foloseste in mod oficial in medicina este Elvetia.
Administrarea de doze foarte mici de Delysid (1/2 - 2 ug/kg greutate) duce la alterarea perceptiei, halucinatii, depersonalizare, amintiri neplacute si alte variate simptome neuro-vegetative. Se afecteaza perceptia timpului , emotii puternice si stari de constiinta modificate . Efectele se instaleaza dupa 30-90 de minute si dureaza in general intre 5 si 12 ore. Cu toate acestea, perturbari intermitente ale perceptiei pot persista timp de cateva zile.

Efectele periferice ale LSD
- contractia vaselor sanguine
- scaderea presiunii sangelui,
- dilatarea pupilelor
- hipertermia.
Efectele parasimpatice
- salivarea,
- lacrimarea,
- voma, hipotensiune
- brahicardie.
Dozele mici stimuleaza respiratia dar cele mari o inhiba. Unele efecte secundare precum transpiratia, nervozitatea si insomnia sunt de obicei confundate cu cele ale amfetaminei, un alt halucinogen.
Riscul major il reprezinta psihoza acuta sau cronica. Episodul acut dureaza pana la 24 ore si este caracterizat de:
- intensificarea perceptiilor;
- iluzii;
- sentimente de depersonalizare;
- halucinatii;
- midriaza;
- tahicardie;
- transpiratie;
- tremor;
- vedere neclara;
- anxietate marcata, posibil depresie;
- gandire paranoida;
- afectarea judecatii.

Din punct de vedere fizic, LSD nu cauzeaza deloc dependenta, iar din punct de vedere psihologic, dependenta creata este aproape nula.

Cea mai comuna varianta a drogului este N-acetil-LSD (ALD-52) (in "Enciclopedia Psihiatrica" se mentioneaza ca aceasta varianta isi face efectul mai lent).

Efecte adverse ale LSD

Se intampla destul de des ca efectele LSD sa fie foarte neplacute si sa afecteze pentru o perioada de timp sanatatea psihica a persoanei drogate. Printre simptome se numara depresia, agitatia, confuzia, dar mai ales teama de innebunire. Anumite conditii metale patologice pot fi intensificate, la subiecti cu tendinte de sinucidere sau in cazuri in care evolutia psihozei este iminenta, labilitatea psiho-afectiva si tendinta de a comite acte impulsive poate dura ocazional cateva zile.
Cea mai des intalnita reactie adversa este un episod temporar (care dureaza mai putin de 24 de ore) de panica. Simptomele includ iluzii si halucinatii (vizuale si auditive) inspaimantatoare, anxietate exagerata pana la panica, agresivitate si comportament agresiv, depresie, idei, gesturi sau incercari de sinucidere, confuzie si teama pana la paranoism.
Reactiile prelungite (zile sau chiar luni) care necesita spitalizare sunt deseori denumite "psihoze LSD" includ un grup eterogen de simptome. Cu toate ca nu exista niste reguli bine
stabilite, au fost observate niste lucruri comune la acesti pacienti. Exista o tendinta ca persoanele cu profil psihologic scazut, cu antecedente psihiatrice sau care folosesc sau au folosit si alte droguri sa sufere aceste consecinte. Totusi, exista si cazuri de reactii severe si prelungite la indivizi fara antecedente, precum si cazuri foarte slab adaptate care nu sufera deloc efecte secundare in urma folosirii repetate de droguri psihadelice.
Pe basa marturiei utilizatorilor, s-au inregistrat modificari in perceptia auditiva, iluzii vizuale care cuprin senzatia de miscare a obiectelor statice. Cand se inchid ochii apar figuri geometrice colorate, aflate in miscare. Are loc o intensificare a luminozitatii culorilor, apar texturi noi ale obiectelor precum si vedere incetosata. Lumea neinsufletita perceputa tridimensional apare animata si in plan cvadridimensional sau perceputa in mai multe dimensiuni.
Printre efectele auditive avem denaturari de sunete, schimbari in capacitatea de a distinge stimulii auditivi, intensificarea experientelor muzicale.

Forme de prezentare si comercializare
- comprimate de dimensiuni foarte mici si colorate ("microdots");
- cuburi de zahar impregante cu solutie de LSD;
- bucati de gelatina (obtinute prin amestecarea solutiei de LSD cu gelatina si prelucrarea amestecului rezultat in forme denumite "window panes");
- "timbrele" - cel mai frecvent folosite - impregnarea unor bucati de hartie sugativa de marimea timbrelor postale, cu solutie de LSD, decorate cu desene variate, colorate;
- lichid (ocazional).

Modalitati de consum
LSD-ul se administreaza de obicei pe cale orala, dar e posibila si administrarea injectabila. Absorbtia este rapida, se transforma la nivelul ficatului in metaboliti inactivi si se excreta pe cale urinara. LSD-ul trece bariera placentara.

Modul de actiune al LSD

Modul de actiune al LSD nu este inca cunoscut cu certitudine. Ipoteza curenta spune ca LSD inhiba activarea celulelor serotonergice intr-un mod selectiv. Analogii non-helucinanti ai LSD nu manifesta aceasta selectivitate. Aceste rezultate sugereaza faptul ca exista doua conformatii sterice diferite ale receptorilor serotonergici, dintre care una are o afinitate mai mare pentru LSD.

In momentul ingerarii in organismul uman, LSD se comporta ca un inhibitor al autoreceptorilor 5-HT (Serotonina). Drogul mareste numarul de molecule 5-HT active dezactivandu-le autoreceptorii (un mecanism de protectie al creierului care reduce nivelul activitatii neurotransmitatorilor).

Formula chimica a LSD este N,N-dietil-6-metilergolina-8B-carboxamida. Numai unul dintre izomeri (cel "d-") este psihoactiv, de aceea in sinteza se separa doar forma "l-".

Efectele mentale ale LSD pot fi neutralizate rapid (imediat dupa ingerare) prin administrarea de 50 mg de clorpromazina.

S-a descoperit ca cele doua grupari etil de pe catena LSD pot fi inlocuite cu alte lanturi de carbon pentru a obtine compusi cu diferite efecte, tarii si durate. Cand grupul 6N-metil este inlocuit cu etil sau alil, compusul devine de 2, respectiv 3 ori mai puternic. Acesti derivati nu au devenit totusi foarte raspanditi din cauza costurilor suplimentare la sinteza.

Tratamentul intoxicatiei acute
Tratamentul starii de intoxicatie produsa de LSD se refera la subiectii cu manifestari de tip "bad trip" sau atacuri de panica.

Masuri de urgenta:
- plasarea subiectului intr-un mediu linistit (minimalizarea stimulilor externi care ar putea agrava starea psihotica), supravegherea si calmarea acestuia prin asigurari permanente privind caracterul temporar al starii traite.
- administrare de anxiolitice (diazepam sau midazolam) pentru combaterea agitatiei si anxietatii grave (se vor evita antipsihoticele, care pot produce hipotensiune arteriala, scaderea pragului convulsivant si reactii extrapiramidale).
- tratatament simptomatic corespunzator manifestarilor simpatomimetice (convulsii, hipertermie, hipertensiune arteriala, aritmii).
- dupa stabilizare, consult psihiatricsi, in functie de acesta, tratament de specialitate corespunzator.

@ Inventatorul LSD, Albert Hofman, amurit la varsta de 102 ani, in data de 30 04 2008.
@ Singura tara unde drogul nu este interzis este Elvetia, unde se foloseste ca si medicament.

Aceasta este o minima documentare despre LSD dar ca lecturi aprofundate va recomand :

Psihologia viitoruuli – Stanislav Grof
2. Hstory of LSD : the CIA the sixties and beyond – Martin A & Bruce Shlain