Gândul este o informaţie purtată de undele energetice care se manifestă ca un vehicul spaţial sau „trenuri de unde” ce se deplasează cu viteze luminice sau superluminice. Cu ajutorul undelor energetice gândul porneşte de la emiţătorşi se transmite, la mică sau mare distanţă, până la receptor, acesta din urmă primind mesajul pe aceeaşi lungime de undă. Gândurile oamenilor pot fi cititeşi interpretate pe baza unor programe de calcul, care sunt realizate prin cercetăriştiinţifice asupra creierului uman. Cu ajutorul gândului pot fi comandaţişi controlaţi roboţii semi - autonomi care vor ateriza pe satelitul Lună sau pe planeta Marte, de unde aşteptăm răspunsuri la multe întrebări existenţiale. Prin intermediul programelor de calcul care au evoluat exponenţial, de la programarea orientată pe obiecte la programe optimale sunt folosite sisteme expert, logica fuzzy, reţelele neuronale artificialeşi algoritmii genetici. Viaţa roboţilor care a pornit de la ficţiune, a devenit realitate bine venită. În contextul economic actual roboţii înlocuiesc omul în tot mai multe domenii aplicative
Cercetareaştiinţifică exploatează tot mai mult potenţialul computerelor, prin intermediul programelor de calcul care au evoluat exponenţial de la programarea orientată pe obiecte, la programe optimale care folosesc sisteme expert, logica fuzzy, reţelele neuronale artificialeşi algoritmii genetici. Caracterul inter-disciplinar al cercetărilorştiinţifice este accentuat de legarea tot mai eficientă a studiului creierului de evaluarea psihologicăşi neuro – psihică. Perfecţionarea acestor modele computerizate urmărescşi influenţa caracteristicilor fizice ale stimulilor vizuali asupra caracterului zonei cortexului, pentru cartografierea creierului. Creierul este organul cel mai sofisticat. Totuşi, cu tehnica imaginii suntem astăzi capabili să localizăm orice structurăşi funcţie vitală, chiarşi emoţiile noastre. Sunt destule provocări la niveluri de cercetare distincte care permitşi asigură dezvoltarea acestor studii interdisciplinare de bioşi neuro - imagistică funcţională. Procesarea imaginilor se face cu programe interactive în acelaşi fel la toţi subiecţii, fiind înregistrate diferenţe inter - individuale. Neuro -ştiinţa capătă noi valenţe prin utilizarea stimulilor vizuali folosiţi de cercetători în scopul declarat al amprentării creierului. Astfeldupă catalogarea amprentelor digitale, vocale etc, cartografierea informativă a creierului permite edificarea unui nou stadiu al bazelor de date. Natura oferă lecţii de arhitectură: seria Fibonacci, numărul de aur, logaritmul. Armonia degajată de univers este larg construită şi orchestrată prin matematicile care parcurg serii, funcţiişi ecuaţii. Biometria este identificarea biomăsurilor, biomecanice biotelemetriceşi bioelectrice care personalizează bioindividul. Interiorul corpului omenesc văzut din exterior ne permite să examinăm o inimă care bate, putem cunoaşte viteza de curgere a sângelui, aflăm unde se găsesc celulele canceroase. Toate acestea fără să deschidem corpul, aceasta fiind o performanţă a tehnicilor de imagini bioşi medicale.
Cu ajutorul unor mijloace de investigaţie moderne, ca tomograful cu rezonanţă magnetică nucleară, este analizată tot mai eficient anatomia generală sau activitatea electrică a creierului, aceasta fiind materializată prin variaţia debitului sanguin din reţeaua de vase neuronale. Pe baza datelor înregistrate în funcţionarea creierului, la nivel neuronal, cercetătorii elaborează modele computerizate pentru a stabili zonele specializate din cortexul uman. Modele de calcul sunt cu atât mai complexe, cu cât ele cuprind tot mai multe mii de imagini realizate prin corelarea imaginilor puse la dispoziţia subiecţilorşi răspunsul acestora, ca activitate cerebrală. Se apreciază că un model, care este realizat pe un lot de subiecţi umani, este suficient de bun, chiarşi după o durată destul de mare de la realizarea acestuia. Modelele computerizate pot fi up - gradate cu ajutorul predicţiilor despre noi stimuli, la nivelul cortexului vizual, datoraţi imaginilor de diferite feluri. Sistemul nervos cu celulele sale foarte particulare, neuronii, înregistrează aceste senzaţii diferite ca stres, efort, oboseală, uşurare, calm: noi le depăşim pe toate, uneori de maniere apropiate, prin stările nervoase foarte diverse. Crearea unui model computaţional general este încă oţintă obiectiv în faţa cercetăriiştiinţifice, model care va cuprindeşi diferenţe inter – individuale. Fractalii, inteligenţa „vizuală” a calculatorului, automatele celulare, sunt trei fenomene unde intervine noţiunea de complexitateşi unde este prelucrată informaţia. Toate acestea vin în ajutorul unei mai bune cunoaşteri, devenind o puternică şi uimitoare unealtă de vizualizare. Calculele de probabilitate sunt pentru a reaminti că fenomenele în aparenţă uimitor de ascultătoare, în realitate sunt riguros supuse legilor hazardului. Pentru a vă convinge pot fi date câteva exemple luate din viaţa cotidiană.
Informaţia circulă azi la nivel planetar, cu ajutorul sateliţilor staţionari (prevăzuţi de Joule Verne)ş i a staţiilor de amplificare a semnalelor, viteza de transmitere a imaginilor, fiind comparabilă cu viteza undei purtătoare a gândului şi dorinţelor. Devin realităţi călătoriile spaţiale în jurul planetei Pământ cu nave cosmice gata de plecare, fiind create premisele pentru călătorii în spaţiul cosmic cu motoare atomice (imaginate de Alfred Clark – un J. Verne contemporan).
2. Informaţiaşi realitatea virtuală
Având computerul în faţă, putând să-l folosim în poală,
Toate problemele din viaţă devin ... realitate virtuală!
Ştiinţa, progres sau ameninţare? Cercetările sunt ele bine judecate? Care cercetări sunt favorizate? Care este cea mai frumoasă descoperireştiinţifică? Impostoriiştiinţei falsifică datele, se fălesc cu ideile altora, uită voluntar de experienţele care contrazic teoriile lor. Aceşti falsificatori deştiinţă schimbă rezultatele după sursele de finanţareşi uneori, vai!ştiinţa derapează! Cotidianul devine haotic! Pentru cîţi dintre noi haosul este un concept obscur, îndepărtat, care nu ne priveşte? Deschideţi ochiişi mintea, explicaţii-vă viaţa de toate
zilele, căci foarte adesea trăiţişi generaţi situaţii haotice. Până unde putem merge cu viaţa? Lumea este îngrijorată de progresele ştiinţifice din domeniul ştiinţelor vieţii. Avem foloase sau suntem în derivă? Un bărbatşi o femeie, un spermatozoidşi un ovul; totul pare simplu! Dar, pentru cuplurile care doresc să aibă copii,ştiinţa face dovada unei mari varietăţi de tehnici, oferind 15 moduri de a face, un prunc!
Omul bionic, de mâine este dotat cu proteze auditive, cu membre artificiale, putând păşi în ritm controlat, datorită tehnologiei care realizează adevărate isprăvi pentru a rezolva deficienţele fizice, chiarşi de handicapuri severe. Îmbătrânirea este inevitabilă? Cu fiecare an, creşte cu trei luni speranţa de viaţă în lupta permanentă contra îmbătrânirii, un fenomen pe careştiinţa îl înţelege tot mai bine. (Atunci, vom putea într-o viaţă să trăim 1000 ani!) Până unde va ajunge inteligenţa artificială? Maşinile nu au limite, ca şi oamenii, pentru puterea brută de calcul. Totuşi, vor fi ele capabile de raţionament, de intuiţie sau de a percepe adevărata emoţie? Este greşit că ne este teamă de clonare? Clonarea este nefastă, primejdioasă, selectivă, îngrozitoare sau este semnul marilor speranţe terapeutice! Legislatorii păzesc germenii speranţe; bioetica încearcă să opereze în respectul drepturilor omului. Deplasarea oamenilor pe traiectorii cosmice va fi realizabilă în condiţii de siguranţă prin dezvoltarea criogeniei, după punerea la punct a condiţiilor de îngheţare a călătorilor în azot lichid sau a încetinirii dezvotării. Corpul uman este un aparat incredibil de dotat cu mari aptitudini fiziologice pentru a răspunde la toate agresiunile exterioare, este rezistent la foame, temperatură,şoc, stres. Pot fi evidenţiate aceste însuşiri urmărind exemple concrete..
Somnul reprezintă o treime din viaţa noastră, el pare atât de natural, totuşi este rezultatul unei lungi evoluţii. Dar ceştim despre somn, despre misterele somnului umanşi despre cortegiul fenomenelor fascinante ca : iluzia, somnambulismul sau narcolepsia? Ce se produce din punct de vedere fiziologic când visăm? Pentru ce visăm? Pe acest câmp al cunoaşterii se înfruntă de mulţi ani mai multe teorii de neurofiziologieşi de psihanaliză. Memoria cu multiplele sale desfăşurărişi calităţi, este definitivă sau precară? Ea este acordată cu identitatea noastră, cu istoria noastră, emoţiile noastreşi amintirile noastre. Deşi ea poate părea o experienţă, o achiziţie pentru totdeauna, este în realitate un teren alterabil.
Creierul are funcţii corelate cu sexul? A vorbi, a socoti, tot atâtea aptitudini prin care se judecă adesea că ar separa bărbatul de femeie. Aceste diferenţa sunt observate în creier? Brbaţiişi femeile: suntem noi diferiţi? O parte a bărbaţilor „foarte puternicişi înzestraţi în logica matematicii”, alta a femeilor „mai subtileşi mai sensibile”. Frontiera între cele două sexe este atât de evidentă când este examinată ştiinţific. Gemenii sunt totalmente identici? Sunt ei înzestraţi cu telepatie specială datorită relaţiei exclusivă a unuia pentru celălalt? Limbajul este privilegiul omului? Ce este, în realitate, limbajul? Cum funcţionează el biologic, cum a apărutşi a evoluat? Este propriu omului sau mai multor animale? Suntem guvernaţi de genele noastre? Nu este ceea ce este ADN în viaţă! Fizionomia noastră şi comportamentul nostru, sunt acestea determinate prin genomul nostru sau vin de la altceva?!
Afacerea ADN: Graţie studierii ADN oricine poate regăsi tatăl său biologic, vaşti dacă va avea un cancer în 30 de ani. De asemenea, cu ajutorul ADN vor fi regăsiţi criminali sau se află pista fraudelor. Numeroase companii profită de acest târg în plină expansiune voluţia omului este subiectul însoţit încă de întrebări fără răspuns: De unde venim? Care sunt strămoşii noştri? Cândşi cum am colonizat planeta? Continuăm să inventariem enigmele propriei noastre specii. Selecţia naturală este indiscutabil legată de Darwin. Teoria selecţiei naturale este de regulă greşit interpretată: unii văd dovada scopului divin, alţii văd justificarea spiritului de competiţie erijat în legea naturală.
Care este situaţia în lumina cunoaşterii actuale? Suntem singuri în univers? Universul este vastşi este legitim să gândim căviaţa există şi în altă parte nu numai pe pământ. Cum poate ea să se dezvotle? Este posibil să existe civilizaţii mai evoluate decât a noastră?
Peştii sunt „verii noştrii”, strămoşii noştri! investigaţi lumea lorşi descoperiţi pentru ce aceste animale, sunt unul din puţinii strămoşi ai noştri. Peştii dovedesc o mare diversitate, rezultatul unei luuungi evoluţii. Spectaculoase suntşi transformări, metamorfozele, animalelor: fluturele, steaua de mare,ţânţarul, broasca. Ele prezintă o lungă serie de transformări care se produc de la forma ou, larvă, la organismele pe care noi le cunoaştem. Insectele sunt mai sociabile decât noi! Albinele sunt campionii vieţii de grup. Cum se caracterizează societatea lor? Omul nu este singurul animal social. Nu este el cel care formează societatea cea mai performantă, unele insecte ne depăşesc!
Milioane de „mânuţe” curăţă solul: se numesc bacterii, ciupercişi nevertebrate, aceste comunităţi de fiinţe mici acţionează pentru distrugerea produselor organice, vii sau … nevii
Nu ar trebui să existe incompatibilitate întreştiinţă şi religie. Pentru unii ele încarnează antagonismul cel mai ireductibil, pentru alţii sunt neasociabile. Poate fi cineva în acelaşi timp un omştiinţificşi credincios? Baza alimentara a omului suferă transformări fizico – chimice prin „tehnicile culinare”. Există un dosarştiinţific, ce cuprinde tendinţe de perfecţionare a pregătirii alimentelor,ştiinţă în farfuria dvs, pentru eficienţa nutritiei! Cu ajutorul computerului putem naviga prin reţeaua globală internet si avem senzaţia că trăim într-o lume paralelă - aceea a realităţii virtuale! Misterele cosmosului, ale sistemului planetar solarşi ale constelaţiilor pot fi urmărite cu ajutorul cunoaşterii astronomice. Care este adevărul despre Big Bang; Cum s-au derulat primele momente; care probe justifică Big Bang - ul? Au trecut 13,7 miliarde de ani de când universul nostru a început expansiunea lui? Cele cinci mari întrebări asupra universului sunt: Este finit sau infinit? Este etern sau va evolua spre dispariţie? Este unic sau este unul din multe altele? Este universul o existenţă frumoasă numai a noastră? Enigmaticele găuri negre sunt la fel de celebre pe cât de puţin sunt cunoscute; găurile negre pot fi enorme aspiratoare cosmice? Sau sunt porţile spre universurile paralele? Poate sunt intuiţie, suspicioase legi ale fizicii, fantasme ale fizicienilor! Se cercetează particulele elementare. Potrivit teoriei standard, universul este un joc gigantic de lego ale cărui cărămizi sunt particulele elementare. Cîte dintre ele suntştiute astăzi? Sunt ele ultimele componente sau se caută încă unele mai mici?
Timpul este o noţiune atât de cotidiană care creşte pentru a putea şti când să se ascundă. Cu toate acestea natura sa intimă este un mister, chiarşi pentru fizicieni. Este timpul una din proprietăţile fundamentale ale universului nostru sau este o formă de amăgire? Cercetarea unei teorii globale unificatoare a fizicii cuantice şi a relativităţi generale pentru a descoperi o origine comună a celor patru forţe fundamentale este obiectivul unei „teorii globale” dacă ea există! Supercorzi, gravitate, cuantă, dimensiuni multiple, universul holograf sunt tot atâtea piste pentru tot atâtea întrebări.
Care este viitorul pentru Terra? Cum se vor reaşeza continentele în următoarele 100 milioane de ani? Va fi cald sau frig? Pământul va dispărea din sistemul solar sau cu sistemul solar? Iată câteva întrebări care ne determinăsă urmărim previziunileştiinţifice. Este omul un pericol pentru planetă? Suntem 6,6 miliarde de oameni pe Terra. Demografia explodează mai ales înţările săraceşi nu fără consecinţe pentru mediul nostru înconjurător. Care sunt energiile de mâineşi care sunt slăbiciunileşi avantajele surselor energetice de azi darşi de mâine? Sfidarea energiei este una din marile mize ale viitorului ce au ca surse: combustibilii fosili, apa, vântul, soareleşi biomasa.
Pare dificil ce se întâmplă cu petrolul, totuşi, într-o viaţă, el se va epuiza.
Când se va întâmpla aceasta? Care este părerea specialiştilor?
Pentru aer, apă sau pământ, inventatorii rivalizează pentru a oferi transporturi originale, mai rapide, mai sigureşi mai economice.
Se poate vorbi de „aurul verde” ca înlocuitor al „aurului negru”? Plasticul, benzina, detergentul au la bază petrolul; care este încă la baza majorităţii produselor de consum. Dar există o alternativă: plantele. Sunt tot mai multe încercări prin care „aurul verde” înlocuieşte „aurul negru”.
Casele care economisesc energie sau habitatul care produce mai multă energie decât cea necesară consumului, este un concept seducător de economisire a energiei. Energia nucleară, riscurile de accidente, deşeurile radioactive sau centralele nucleare sunt acuzate că pun în pericol viitorul nostru. Dar care este realitateaştiinţificăşi economică?"
Sursa aici
