Energia gandurilor, robotica si inteligenta artificiala

- articol extras din " Securitate si aparare in Uniunea Europeana " - Sesiunea anuala de comunicari stiintifice cu participare internationala - Strategii XXI - Bucuresti 17-18 aprilie 2008

Gândul este o informaţie purtată de undele energetice care se manifestă ca un vehicul spaţial sau „trenuri de unde” ce se deplasează cu viteze luminice sau superluminice. Cu ajutorul undelor energetice gândul porneşte de la emiţătorşi se transmite, la mică sau mare distanţă, până la receptor, acesta din urmă primind mesajul pe aceeaşi lungime de undă. Gândurile oamenilor pot fi cititeşi interpretate pe baza unor programe de calcul, care sunt realizate prin cercetăriştiinţifice asupra creierului uman. Cu ajutorul gândului pot fi comandaţişi controlaţi roboţii semi - autonomi care vor ateriza pe satelitul Lună sau pe planeta Marte, de unde aşteptăm răspunsuri la multe întrebări existenţiale. Prin intermediul programelor de calcul care au evoluat exponenţial, de la programarea orientată pe obiecte la programe optimale sunt folosite sisteme expert, logica fuzzy, reţelele neuronale artificialeşi algoritmii genetici. Viaţa roboţilor care a pornit de la ficţiune, a devenit realitate bine venită. În contextul economic actual roboţii înlocuiesc omul în tot mai multe domenii aplicative

Cercetareaştiinţifică exploatează tot mai mult potenţialul computerelor, prin intermediul programelor de calcul care au evoluat exponenţial de la programarea orientată pe obiecte, la programe optimale care folosesc sisteme expert, logica fuzzy, reţelele neuronale artificialeşi algoritmii genetici. Caracterul inter-disciplinar al cercetărilorştiinţifice este accentuat de legarea tot mai eficientă a studiului creierului de evaluarea psihologicăşi neuro – psihică. Perfecţionarea acestor modele computerizate urmărescşi influenţa caracteristicilor fizice ale stimulilor vizuali asupra caracterului zonei cortexului, pentru cartografierea creierului. Creierul este organul cel mai sofisticat. Totuşi, cu tehnica imaginii suntem astăzi capabili să localizăm orice structurăşi funcţie vitală, chiarşi emoţiile noastre. Sunt destule provocări la niveluri de cercetare distincte care permitşi asigură dezvoltarea acestor studii interdisciplinare de bioşi neuro - imagistică funcţională. Procesarea imaginilor se face cu programe interactive în acelaşi fel la toţi subiecţii, fiind înregistrate diferenţe inter - individuale. Neuro -ştiinţa capătă noi valenţe prin utilizarea stimulilor vizuali folosiţi de cercetători în scopul declarat al amprentării creierului. Astfeldupă catalogarea amprentelor digitale, vocale etc, cartografierea informativă a creierului permite edificarea unui nou stadiu al bazelor de date. Natura oferă lecţii de arhitectură: seria Fibonacci, numărul de aur, logaritmul. Armonia degajată de univers este larg construită şi orchestrată prin matematicile care parcurg serii, funcţiişi ecuaţii. Biometria este identificarea biomăsurilor, biomecanice biotelemetriceşi bioelectrice care personalizează bioindividul. Interiorul corpului omenesc văzut din exterior ne permite să examinăm o inimă care bate, putem cunoaşte viteza de curgere a sângelui, aflăm unde se găsesc celulele canceroase. Toate acestea fără să deschidem corpul, aceasta fiind o performanţă a tehnicilor de imagini bioşi medicale.

Cu ajutorul unor mijloace de investigaţie moderne, ca tomograful cu rezonanţă magnetică nucleară, este analizată tot mai eficient anatomia generală sau activitatea electrică a creierului, aceasta fiind materializată prin variaţia debitului sanguin din reţeaua de vase neuronale. Pe baza datelor înregistrate în funcţionarea creierului, la nivel neuronal, cercetătorii elaborează modele computerizate pentru a stabili zonele specializate din cortexul uman. Modele de calcul sunt cu atât mai complexe, cu cât ele cuprind tot mai multe mii de imagini realizate prin corelarea imaginilor puse la dispoziţia subiecţilorşi răspunsul acestora, ca activitate cerebrală. Se apreciază că un model, care este realizat pe un lot de subiecţi umani, este suficient de bun, chiarşi după o durată destul de mare de la realizarea acestuia. Modelele computerizate pot fi up - gradate cu ajutorul predicţiilor despre noi stimuli, la nivelul cortexului vizual, datoraţi imaginilor de diferite feluri. Sistemul nervos cu celulele sale foarte particulare, neuronii, înregistrează aceste senzaţii diferite ca stres, efort, oboseală, uşurare, calm: noi le depăşim pe toate, uneori de maniere apropiate, prin stările nervoase foarte diverse. Crearea unui model computaţional general este încă oţintă obiectiv în faţa cercetăriiştiinţifice, model care va cuprindeşi diferenţe inter – individuale. Fractalii, inteligenţa „vizuală” a calculatorului, automatele celulare, sunt trei fenomene unde intervine noţiunea de complexitateşi unde este prelucrată informaţia. Toate acestea vin în ajutorul unei mai bune cunoaşteri, devenind o puternică şi uimitoare unealtă de vizualizare. Calculele de probabilitate sunt pentru a reaminti că fenomenele în aparenţă uimitor de ascultătoare, în realitate sunt riguros supuse legilor hazardului. Pentru a vă convinge pot fi date câteva exemple luate din viaţa cotidiană.

Informaţia circulă azi la nivel planetar, cu ajutorul sateliţilor staţionari (prevăzuţi de Joule Verne)ş i a staţiilor de amplificare a semnalelor, viteza de transmitere a imaginilor, fiind comparabilă cu viteza undei purtătoare a gândului şi dorinţelor. Devin realităţi călătoriile spaţiale în jurul planetei Pământ cu nave cosmice gata de plecare, fiind create premisele pentru călătorii în spaţiul cosmic cu motoare atomice (imaginate de Alfred Clark – un J. Verne contemporan).

2. Informaţiaşi realitatea virtuală

Având computerul în faţă, putând să-l folosim în poală,

Toate problemele din viaţă devin ... realitate virtuală!

Ştiinţa, progres sau ameninţare? Cercetările sunt ele bine judecate? Care cercetări sunt favorizate? Care este cea mai frumoasă descoperireştiinţifică? Impostoriiştiinţei falsifică datele, se fălesc cu ideile altora, uită voluntar de experienţele care contrazic teoriile lor. Aceşti falsificatori deştiinţă schimbă rezultatele după sursele de finanţareşi uneori, vai!ştiinţa derapează! Cotidianul devine haotic! Pentru cîţi dintre noi haosul este un concept obscur, îndepărtat, care nu ne priveşte? Deschideţi ochiişi mintea, explicaţii-vă viaţa de toate

zilele, căci foarte adesea trăiţişi generaţi situaţii haotice. Până unde putem merge cu viaţa? Lumea este îngrijorată de progresele  ştiinţifice din domeniul ştiinţelor vieţii. Avem foloase sau suntem în derivă? Un bărbatşi o femeie, un spermatozoidşi un ovul; totul pare simplu! Dar, pentru cuplurile care doresc să aibă copii,ştiinţa face dovada unei mari varietăţi de tehnici, oferind 15 moduri de a face, un prunc!

Omul bionic, de mâine este dotat cu proteze auditive, cu membre artificiale, putând păşi în ritm controlat, datorită tehnologiei care realizează adevărate isprăvi pentru a rezolva deficienţele fizice, chiarşi de handicapuri severe. Îmbătrânirea este inevitabilă? Cu fiecare an, creşte cu trei luni speranţa de viaţă în lupta permanentă contra îmbătrânirii, un fenomen pe careştiinţa îl înţelege tot mai bine. (Atunci, vom putea într-o viaţă să trăim 1000 ani!) Până unde va ajunge inteligenţa artificială? Maşinile nu au limite, ca şi oamenii, pentru puterea brută de calcul. Totuşi, vor fi ele capabile de raţionament, de intuiţie sau de a percepe adevărata emoţie? Este greşit că ne este teamă de clonare? Clonarea este nefastă, primejdioasă, selectivă, îngrozitoare sau este semnul marilor speranţe terapeutice! Legislatorii păzesc germenii speranţe; bioetica încearcă să opereze în respectul drepturilor omului. Deplasarea oamenilor pe traiectorii cosmice va fi realizabilă în condiţii de siguranţă prin dezvoltarea criogeniei, după punerea la punct a condiţiilor de îngheţare a călătorilor în azot lichid sau a încetinirii dezvotării. Corpul uman este un aparat incredibil de dotat cu mari aptitudini fiziologice pentru a răspunde la toate agresiunile exterioare, este rezistent la foame, temperatură,şoc, stres. Pot fi evidenţiate aceste însuşiri urmărind exemple concrete..

Somnul reprezintă o treime din viaţa noastră, el pare atât de natural, totuşi este rezultatul unei lungi evoluţii. Dar ceştim despre somn, despre misterele somnului umanşi despre cortegiul fenomenelor fascinante ca : iluzia, somnambulismul sau narcolepsia? Ce se produce din punct de vedere fiziologic când visăm? Pentru ce visăm? Pe acest câmp al cunoaşterii se înfruntă de mulţi ani mai multe teorii de neurofiziologieşi de psihanaliză. Memoria cu multiplele sale desfăşurărişi calităţi, este definitivă sau precară? Ea este acordată cu identitatea noastră, cu istoria noastră, emoţiile noastreşi amintirile noastre. Deşi ea poate părea o experienţă, o achiziţie pentru totdeauna, este în realitate un teren alterabil.

Creierul are funcţii corelate cu sexul? A vorbi, a socoti, tot atâtea aptitudini prin care se judecă adesea că ar separa bărbatul de femeie. Aceste diferenţa sunt observate în creier? Brbaţiişi femeile: suntem noi diferiţi? O parte a bărbaţilor „foarte puternicişi înzestraţi în logica matematicii”, alta a femeilor „mai subtileşi mai sensibile”. Frontiera între cele două sexe este atât de evidentă când este examinată ştiinţific. Gemenii sunt totalmente identici? Sunt ei înzestraţi cu telepatie specială datorită relaţiei exclusivă a unuia pentru celălalt? Limbajul este privilegiul omului? Ce este, în realitate, limbajul? Cum funcţionează el biologic, cum a apărutşi a evoluat? Este propriu omului sau mai multor animale? Suntem guvernaţi de genele noastre? Nu este ceea ce este ADN în viaţă! Fizionomia noastră şi comportamentul nostru, sunt acestea determinate prin genomul nostru sau vin de la altceva?!

Afacerea ADN: Graţie studierii ADN oricine poate regăsi tatăl său biologic, vaşti dacă va avea un cancer în 30 de ani. De asemenea, cu ajutorul ADN vor fi regăsiţi criminali sau se află pista fraudelor. Numeroase companii profită de acest târg în plină expansiune voluţia omului este subiectul însoţit încă de întrebări fără răspuns: De unde venim? Care sunt strămoşii noştri? Cândşi cum am colonizat planeta? Continuăm să inventariem enigmele propriei noastre specii. Selecţia naturală este indiscutabil legată de Darwin. Teoria selecţiei naturale este de regulă greşit interpretată: unii văd dovada scopului divin, alţii văd justificarea spiritului de competiţie erijat în legea naturală.

Care este situaţia în lumina cunoaşterii actuale? Suntem singuri în univers? Universul este vastşi este legitim să gândim căviaţa există şi în altă parte nu numai pe pământ. Cum poate ea să se dezvotle? Este posibil să existe civilizaţii mai evoluate decât a noastră?

Peştii sunt „verii noştrii”, strămoşii noştri! investigaţi lumea lorşi descoperiţi pentru ce aceste animale, sunt unul din puţinii strămoşi ai noştri. Peştii dovedesc o mare diversitate, rezultatul unei luuungi evoluţii. Spectaculoase suntşi transformări, metamorfozele, animalelor: fluturele, steaua de mare,ţânţarul, broasca. Ele prezintă o lungă serie de transformări care se produc de la forma ou, larvă, la organismele pe care noi le cunoaştem. Insectele sunt mai sociabile decât noi! Albinele sunt campionii vieţii de grup. Cum se caracterizează societatea lor? Omul nu este singurul animal social. Nu este el cel care formează societatea cea mai performantă, unele insecte ne depăşesc!

Milioane de „mânuţe” curăţă solul: se numesc bacterii, ciupercişi nevertebrate, aceste comunităţi de fiinţe mici acţionează pentru distrugerea produselor organice, vii sau … nevii

Nu ar trebui să existe incompatibilitate întreştiinţă şi religie. Pentru unii ele încarnează antagonismul cel mai ireductibil, pentru alţii sunt neasociabile. Poate fi cineva în acelaşi timp un omştiinţificşi credincios? Baza alimentara a omului suferă transformări fizico – chimice prin „tehnicile culinare”. Există un dosarştiinţific, ce cuprinde tendinţe de perfecţionare a pregătirii alimentelor,ştiinţă în farfuria dvs, pentru eficienţa nutritiei! Cu ajutorul computerului putem naviga prin reţeaua globală internet si avem senzaţia că trăim într-o lume paralelă - aceea a realităţii virtuale! Misterele cosmosului, ale sistemului planetar solarşi ale constelaţiilor pot fi urmărite cu ajutorul cunoaşterii astronomice. Care este adevărul despre Big Bang; Cum s-au derulat primele momente; care probe justifică Big Bang - ul? Au trecut 13,7 miliarde de ani de când universul nostru a început expansiunea lui? Cele cinci mari întrebări asupra universului sunt: Este finit sau infinit? Este etern sau va evolua spre dispariţie? Este unic sau este unul din multe altele? Este universul o existenţă frumoasă numai a noastră? Enigmaticele găuri negre sunt la fel de celebre pe cât de puţin sunt cunoscute; găurile negre pot fi enorme aspiratoare cosmice? Sau sunt porţile spre universurile paralele? Poate sunt intuiţie, suspicioase legi ale fizicii, fantasme ale fizicienilor! Se cercetează particulele elementare. Potrivit teoriei standard, universul este un joc gigantic de lego ale cărui cărămizi sunt particulele elementare. Cîte dintre ele suntştiute astăzi? Sunt ele ultimele componente sau se caută încă unele mai mici?

Timpul este o noţiune atât de cotidiană care creşte pentru a putea şti când să se ascundă. Cu toate acestea natura sa intimă este un mister, chiarşi pentru fizicieni. Este timpul una din proprietăţile fundamentale ale universului nostru sau este o formă de amăgire? Cercetarea unei teorii globale unificatoare a fizicii cuantice şi a relativităţi generale pentru a descoperi o origine comună a celor patru forţe fundamentale este obiectivul unei „teorii globale” dacă ea există! Supercorzi, gravitate, cuantă, dimensiuni multiple, universul holograf sunt tot atâtea piste pentru tot atâtea întrebări.

Care este viitorul pentru Terra? Cum se vor reaşeza continentele în următoarele 100 milioane de ani? Va fi cald sau frig? Pământul va dispărea din sistemul solar sau cu sistemul solar? Iată câteva întrebări care ne determinăsă urmărim previziunileştiinţifice. Este omul un pericol pentru planetă? Suntem 6,6 miliarde de oameni pe Terra. Demografia explodează mai ales înţările săraceşi nu fără consecinţe pentru mediul nostru înconjurător. Care sunt energiile de mâineşi care sunt slăbiciunileşi avantajele surselor energetice de azi darşi de mâine? Sfidarea energiei este una din marile mize ale viitorului ce au ca surse: combustibilii fosili, apa, vântul, soareleşi biomasa.

Pare dificil ce se întâmplă cu petrolul, totuşi, într-o viaţă, el se va epuiza.

Când se va întâmpla aceasta? Care este părerea specialiştilor?

Pentru aer, apă sau pământ, inventatorii rivalizează pentru a oferi transporturi originale, mai rapide, mai sigureşi mai economice.

Se poate vorbi de „aurul verde” ca înlocuitor al „aurului negru”? Plasticul, benzina, detergentul au la bază petrolul; care este încă la baza majorităţii produselor de consum. Dar există o alternativă: plantele. Sunt tot mai multe încercări prin care „aurul verde” înlocuieşte „aurul negru”.

Casele care economisesc energie sau habitatul care produce mai multă energie decât cea necesară consumului, este un concept seducător de economisire a energiei. Energia nucleară, riscurile de accidente, deşeurile radioactive sau centralele nucleare sunt acuzate că pun în pericol viitorul nostru. Dar care este realitateaştiinţificăşi economică?"

Sursa aici

Coacazul - aliment, medicament, afacere

Coacăzul este un arbust originar din Tibet (Asia) şi extins în flora spontană şi cultivată din Europa de aproximativ 400 de ani. A fost plantat, mai întâi, în Olanda, Danemarca, Suedia şi nordul Germaniei, unde creşte spontan prin păduri, mai frecvent în zonele colinare, cu peste 600 mm precipitaţii anuale, având şi o mare rezistenţă la ger. În stare sălbatică, preferă zonele temperate mai umede şi răcoroase, ferite de vânturi puternice.
În jurul anului 1630, planta a fost dusă pe continentul american. În prezent, 98% din suprafaţa cultivată este concentrată în Europa, unde se produc anual 330.000 de tone fructe de coacăz, mai ales în Germania, Anglia. Norvegia şi Austria.
n România, cultura coacăzului a fost iniţiată pe la jumătatea secolului al XIX-lea, în primul rând în Transilvania. În prezent se cultivă pe suprafeţe mai mari în zonele submontane şi colinare din judeţele Argeş, Dâmboviţa, Vâlcea, Braşov, Mureş, Bistriţa-Năsăud, Maramureş şi Suceava. Se află în culturi intensive, dar apare şi sporadic în flora spontană prin păduri, poieni, zăvoaie, tufărişuri şi mlaştini din zonele mai reci şi mai umede ale Moldovei şi Transilvaniei.
Coacăzul aparţine familiei Saxifragaceae, cu 150 de specii, între care există genul botanic Ribes cu speciile: coacăz negru (Ribes nigrum), coacăz roşu (R. rubrum), coacăz de munte (R. alpinus), coacăz auriu (R. aureum), agriş (R. grossularia) etc.
Coacazul este pretuit in gradinile de langa casa in primul rand pentru ca rodeste timpuriu si regulat, pentru ca nu are pretentii la spatii extinse, putand fi plantat in orice coltisor din gradina, precum si pentru diversele moduri de preparare. În grădinile familiale se cultivă, cu succes, în spaţii însorite sau uşor umbrite, pe marginea aleilor, în apropierea gardurilor sau ca plantă intercalată printre pomii fructiferi existenţi.
Coacăzul aparţine familiei Saxifragaceae, cu 150 de specii, între care există genul botanic Ribes cu speciile: coacăz negru (Ribes nigrum), coacăz roşu (R. rubrum), coacăz de munte (R. alpinus), coacăz auriu (R. aureum), agriş (R. grossularia) etc.

Coacăzul negru este un arbust nespinos, înalt de 1-1,5 metri, puternic ramificat de la bază, cu tulpini viguroase. Sistemul radicular este relativ superficial, situat la adâncimi de numai 10-30 cm, ramificat doar pe suprafaţa proiecţiei coroanei.
Frunzele sunt împărţite în 3-5 lobi triunghiulari, cu margini dinţate, puţin păroase pe faţa inferioară şi garnisite cu numeroase glande punctiforme, galbene şi parfumate.
Florile sunt mici, galben-verzui la exterior şi roşii spre interior, grupate câte 5-10 în ciorchini, care atârnă în jos. Înflorirea are loc primăvara timpuriu, mai frecvent în lunile aprilie-mai şi durează 14-15 zile, începând de la baza ciorchinilor spre vârf. La circa 60 zile după fecundarea florilor are loc maturarea fructelor, cam în a doua decadă a lunii iulie.
Fructele sunt bace sferice, cu diametrul de 0,5-1 cm, având o culoare neagră, parfumate şi cu gust plăcut, aromatic şi puţin acrişor.
În scopuri medicinale se recoltează atât fructele, cât şi frunzele, imediat după coacerea deplină a fructelor, pentru a grăbi diferenţierea mugurilor de rod din anul următor. Primăvara devreme se pot recolta mugurii de coacăz, iar după prelucrarea fructelor mature se reţin seminţele.

Frunzele şi mugurii se usucă în strat subţire, la umbră, în încăperi bine aerisite. Întrucât arbustul nu are spini, fructele se pot recolta cu uşurinţă, atât manual, cât şi mecanizat. Un muncitor poate recolta manual 40-60 kg fructe pe zi. Un hectar de cultură intensivă asigură o producţie de 4-5 tone fructe care se valorifică pe piaţa externă la 1,5 euro/kg.
Se poate aprecia eficienţa deosebită a culturii care ar putea să aducă venituri până la 200 milioane ROL / hectar (6.000 euro).
Eficienţa economică a culturii de coacăz rezultă din modul uşor de înmulţire (butaşi verzi, marcotaj, despăriţire de tufe şi altoire), precum şi prin soiurile noi create, cu mare productivitate şi cu însuşiri calitative deosebite (Consort, Negre Mari, Baldwin, Black Down, Cotswold Cross, Road Krop, Tinker).
După recoltare, fructele se pot păstra timp de 8-10 zile în încăperi răcoroase şi aprox. 30-35 zile în depozite frigorifere la 00C şi umiditate relativă a aerului de 90%. Pentru prepararea ceaiurilor, fructele se usucă imediat, întrucât pot putrezi uşor.
Fructele de coacăz negru sunt considerate printre cele mai bogate în vitamina C (150-200 mg la 100 grame fructe), de 3 ori mai mult decât portocalele. În plus, vitamina C din fructe este foarte stabilă atât la şoc termic, cât şi la oxidare, datorită complexului de substanţe organice care inhibă procesele oxidative. Garnitura enzimatică este completată cu provitamina A, complexul B (B1, B2, B6) şi vitamina PP. Datorită conţinutului ridicat în antociani este asigurat rolul exercitat de vitamina P.
În afară de vitamine, există carotenoizi, antocianine, flavonoizi, acizi organici (2,5-3,5% între care predomină acidul citric şi acidul malic). Analizele au scos în evidenţă prezenţa unei cantităţi mari de zaharuri (10-14%) care dau dulceaţa fructelor, apoi proteine (0,9%), pectine, taninuri şi un ulei esenţial de culoare verde (până la 0,2%), format din hidrocarburi terpenice.
Merită să fie menţionată bogăţia fructelor în săruri minerale cu potasiu (870 mg), calciu (60 mg), magneziu (17 mg), fier, sodiu, fosfor, zinc şi alte microelemente.
Aportul caloric de 56 kcal la 100 g fructe întregeşte valoarea terapeutică şi nutritivă a fructelor.
Frunzele conţin vitamina C, rutozizi, taninuri, ulei esenţial şi săruri de potasiu. Seminţele de coacăz conţin acid gama-linoleic, un acid gras de mare valoare nutritivă.
Atât fructele, cât şi frunzele şi mugurii au fost mult apreciate, încă din vremuri îndepărtate pentru virtuţile lor medicinale. Sunt consemnate menţionările lui Peter Forestus care, în urmă cu 4 secole (1614), a utilizat frunzele de coacăz contra calculilor renali şi a retenţiei urinare.
Lista proprietăţilor terapeutice ale fructelor de coacăz a fost prezentată în secolul al XVIII-lea de abatele Bailley de Montaran din Mănăstirea Dijon, care sublinia minunatele sale virtuţi tonice, generale şi nervoase, considerând coacăzul drept un elixir al tinereţii, cu efecte de favorizare a virilităţii masculine şi de tinereţe prelungită cu o viaţă sănătoasă.
Treptat au fost constatate şi alte virtuţi medicinale. În mod deosebit, fructele au proprietăţi diuretice, depurative, pectorale, sudorifice, stomahice, antidiareice, anticolitice, astringente, hipotensive, antireumatice, antigutoase, antiinflamatoare, vermifuge, antiscorbutice, antihemoragice, antiinfecţioase, cicatrizante, vitaminizante, energizante, aperitive şi răcoritoare.
Frunzele au o mare capacitate diuretică, au acţiune antireumatică şi efecte uricozurice, favorizând eliminarea purinelor şi a acidului uric.
Experimentările îndelungate au demonstrat efectele multiple ale fructelor, frunzelor şi mugurilor de coacăz negru în prevenirea şi combaterea unei mare diversităţi de afecţiuni maladive:
- boli cardiovasculare (previne insuficienţa cardiacă şi accidentele vasculare prin conţinutul ridicat în antocianozide şi vitamina C, măreşte rezistenţa capilarelor sanguine fragile, reduce hipertensiunea arterială, ateroscleroza cerebrală, arterita, trombogeita obliterantă, intensifică circulaţia periferică slabă cauzată de menopauză, curăţă sângele de toxine, deşeuri şi colesterol);
- boli respiratorii şi pulmonare (tuse seacă, gripă, angină, laringită, rinită alergică şi rinofaringită recidivantă, febră, astm bronşic, bronşite cronice, pneumonie, emfizem pulmonar, exces de expectoraţii, inhibă dezvoltarea unor bacterii şi a virusului gripei);
- boli renale (litiază renală, inflamaţii şi infecţii renale, nefrite, pielonefrite, hidropizie şi contribuie la scăderea excesului de uree şi de acid uric);
- afecţiuni reumatismale (combate reumatismul cronic degenerativ şi artritele reumatoide prin efectele antiinflamatorii, guta şi mai ales poliartrozele generalizate şi invalidante la mâini şi picioare deformate);
- afecţiuni digestive (boli hepatobiliare, hepatită, insuficienţă şi steatoză hepatică, icter, dispepsie, gastrită, gastroduodenită, ulcer duodenal, colite, diaree şi dizenterie prin proprietăţile astringente, combate paraziţii intestinali, facilitează digestia, stimulează funcţionarea ficatului, a pancreasului şi a splinei, stimulează pofta de mâncare);
- afecţiuni ale sistemului nervos (stres, migrene, surmenaj fizic şi intelectual, astenie psihică postgripală, oboseală generală).
Fructele de coacăz sunt bune pentru pecingine
Efecte clare se constată şi în alte boli ca: retinopatiile diabetice, creşterea acuităţii vizuale la aviatori, şoferi, scafandri şi la lucrătorii din subteran. De asemenea, măreşte rezistenţa organismului la infecţii apărute în gură şi gât (amigdalite, gingivite, hemoragii şi inflamaţii gingivale), alinând durerile acute, precum şi în alte boli infecţioase cum ar fi rujeola şi scarlatina. În plus, combate scorbutul la carenţa vitaminei C, favorizează creşterea oaselor la copii şi intensifică formarea hematiilor (globule roşii) la copiii anemici şi la bolnavii în convalescenţă.
În uz extern, eficienţa preparatelor din fructe negre de coacăz se constată în abcese, dermatoze, eczeme, loviri, pecingine, înţepături de insecte, având şi efecte antiinflamatoare sistemice, similare tratamentelor cu hormoni corticosteroizi în alergii cutanate.
Frunzele au efecte deosebite în artrite, gută, hidropizie, catar vezical, hipertensiune arterială, ateroscleroză coronariană, tuse convulsivă, migrene persistente, dureri de stomac şi în calmarea durerilor provocate la înţepăturile de albine şi alte insecte.
Mugurii de coacăz sunt eficienţi în tratamentele multor afecţiuni pentru care sunt utilizate alături de fructe şi frunze.
În uz intern, mugurii acţionează în stimularea secreţiei hormonilor antiinflamatori în prostatită şi adenom de prostată, în fibrom uterin, chisturi ovariene şi alte inflamaţii locale la nivelul mucoaselor pulmonare, renale şi digestive.
În uz extern, preparatele din muguri s-au dovedit utile în dermatoze, urticarie şi eczeme.
Sucul natural de coacăze, pur sau diluat cu apă, se consumă în doză zilnică de 200-500 ml, în 3-4 fracţionări, având efecte benefice contra inflamaţiilor digestive şi în stările febrile. Sucul obţinut din 400 fructe şi 4 frunze mari se bea în 3 reprize pentru proprietăţile detoxifiante, diuretice şi antireumatismale şi antigutoase.
În gargare făcute de mai multe ori pe zi se recomandă pentru tratarea amigdalelor inflamate şi în durerile de gât.
Crema de coacăze negre, obţinută prin macerarea timp de 4 luni a fructelor proaspete în straturi de zahăr, are efecte de stimulare a apetitului şi de uşurare a digestiei.
Extractul din fructe zdrobite, cu adaus de zahăr şi benzoat de sodiu, se consumă în cure de 4 săptămâni, cu doze zilnice de 3-4 linguri la adulţi şi 3-4 linguriţe la copii.
Decoctul din fructe (o linguriţă fructe uscate la 250 ml apă rece) se fierbe în câteva clocote, se lasă să infuzeze 30 minute, se strecoară prin presare şi se bea întreaga cantitate în cursul zilei, fracţionată în 3-4 reprize.
Infuzia din frunze (10 grame la 1 litru apă clocotită) se consumă zilnic dimineaţa şi seara la culcare, contra afecţiunilor arteriale şi venoase, a infecţiilor urinare, a durerilor reumatice, colicilor nefritice, a fibromului uterin cu menstre dureroase şi ca diuretic.

Coacăzul are nevoie de multă lumină, dar nu este pretenţios la sol. Ocupă puţin spaţiu, aşa că îl puteţi planta şi creşte chiar şi în ghivece, jardiniere sau în grădiniţe. Astfel veţi beneficia de fructele lui delicioase şi sănătoase. Această plantă se poate dezvolta chiar şi pe solurile sărace, aşa că nu este pretenţioasă. După doi-trei ani veţi fi surprinşi de cât de multe fructe poate face.
Cel mai bun timp pentru a pune în grădină coacăzul este primăvara. În acest fel beneficiază de trei anotimpuri: primăvara, vara şi toamna, pentru a-şi dezvolta un sistem puternic de rădăcini. În primii doi ani, acesta produce puţine fructe, însă răbdarea dumneavoastră va fi răsplătită începând cu al treilea an, când veţi începe să obţineţi o recoltă frumuşică de fructe. Aveţi însă grijă să vă feriţi recolta de păsări, ce nu se vor sfii să încerce să guste din coacăze.
Coacăzul are nevoie de mult soare. Adică de cel puţin şase ore pe zi în care să fie expus direct luminii. Aşa că gândiţi-vă foarte bine la locul în care îl veţi planta! Chiar dacă iarna sau la început de primăvară vi se pare că aveţi un colţişor ce primeşte destulă lumină, luaţi în considerare şi copacii/frunzele ce se vor dezvolta acolo o dată cu începutul verii. Una dintre cele mai întâlnite greşeli în privinţa acestei plante este amplasarea în locuri umbrite, unde nu are cum să beneficieze de lumină. Dacă grădina dumneavoastră nu oferă niciun colţişor însorit sau dacă nu aveţi una, îl puteţi planta în jardiniere sau în ghivece, având grijă să-l ţineţi la soare şi să oferiţi plantei destul spaţiu şi pământ pentru a se dezvolta.
Nu contează solul
Un alt motiv pentru care coacăzul este apreciat este că are o toleranţă foarte ridicată la solurile sărace. Gândiţi-vă doar că îl găsiţi în sălbăticie, chiar şi în zonele stâncoase. Deci se va dezvolta fără prea multe pretenţii într-o grădină, indiferent dacă solul este pietros sau argilos. Important este să îi oferiţi destulă lumină.

Se autopolenizează
Coacăzul este vândut fie la cutie (trebuie să conţină un minimum de rădăcini, ambalate în muşchi de turbă sau alt mediu propice), fie sub formă de puieţi, în ghivece. Îl puteţi planta imediat ce a dispărut orice pericol de îngheţ pentru grădina dumneavoastră. Faceţi o gaură de două ori mai adâncă şi mai lată decât mărimea ghiveciului în care a stat. Puneţi rădăcina în groapa făcută, apoi acoperiţi cu pământ, presând uşor cu mâinile sau cu picioarele. Udaţi din belşug!
Dacă aţi cumpărat coacăzi la pungă sau la cutie, urmaţi instrucţiunile de pe ambalaj. În mod normal aveţi nevoie de o gaură mai mică decât cea care se face pentru puieţi. Conform unora dintre instrucţiuni, s-ar putea să fie nevoie să ţineţi rădăcinile în apă o oră sau chiar două înainte de a le planta. Dacă plănuiţi să cultivaţi mai mult de un arbust, atunci lăsaţi măcar jumătate de metru între ei.
Această plantă se autopolenizează, deci e îndeajuns şi un singur arbust pentru a obţine fructe. Însă, dacă puneţi mai mulţi, de mai multe soiuri, coacăzele vor fi mai mari, mai dulci şi mai zemoase decât dacă aveţi o singură plantă.
Coacăzul se poate planta astfel:
– în sistem clasic, unde plantele sunt conduse în formă de tufe, distanţele de plantare sunt de
2,5-3,0 m între rânduri şi de
0,7-1,5 m pe rând;
1. în sistem intensiv, cu distanţe de plantare de 0,75-1,0 m/1,5-2,0 m şi pe rând se va forma un gard fructifer;
2. în sistem superintensiv pentru plantaţii unde se va face recoltarea mecanizată a fructelor, cu distanţe de plantare de 1,8/0,15 m. Aici plantele se conduc sub formă de cordon vertical, sunt foarte dese şi au o durată de exploatare de 3 ani, faţă de 10-12 ani în celelalte sisteme de cultură.
Oferte material saditor 2011 gasiti aici  ,www.strongberry.ro, Statiunea Baneasa , Statiunea de Cercetare in Pomicultura Cluj
Sursa articolelor preluate: Poza aici , Text1 , Text2

Exercitii fizice pentru coapse si fese

Sursa http://www.youtube.com

Eco-fashion

Ecouterre este un website creat pentru a sustine designerii care creaza tinute unice fiind in acelasi timp prietenosi cu mediul aduca folosind materiale ecologice sau recreand si reinventand tinutele vestimentare vechi. Am gasit pe Youtube mai multe prezentari ale designerilor ecouterre pe care le puteti viziona in continuare.

Refashion - un nou concept de criza pe piata romaneasca

 Daca nu v-ati gandit niciodata sa va refaceti vechile articole de imbracaminte nu ati dori sa oncepeti de acum?
Conceptul de " refashion" este un nou curent abia aparut care a inceput insa sa castige teren.In prezent exista o multime de designeri si de siteuri de prezentare  a articolelor de imbracaminte reinventate, existand chiar si o gala de prezentare " refashion " . In stainatate nu exista niciun fel de problema de nu purta haine "refashion ", din contra, acestea castiga teren deoarece sunt unicate. A purta haine " refashions" este acum un trend, mai ales in Marea Britanie deoarece demonstrezi ca esti prietenos cu mediul ( prin eliminarea producerii altora noi) fiind in acelasi timp si in tendintele actuale. Prin fiecare piesa de imbracaminte " refashion" vei fi la moda, vei economisi bani, vei fi prietenoasa cu mediul. Crezi ca merita sa incerci?
Mai jos am gasit cateva articole de imbracaminte " refashion " via Internet.